România are o balanță comercială negativă la alimente: importăm scump, exportăm ieftin
România se confruntă cu un deficit major în balanța comercială agroalimentară, importând masiv produse procesate în timp ce exportă materie primă la prețuri foarte mici. Situația a fost expusă public de secretarul de stat Aurel Simion, într-o intervenție la Digi24, care a subliniat dezechilibrele grave din sectorul agricol și alimentar.
România importă produse procesate la 13 ori prețul grâului exportat
„Importăm produse de patiserie la prețuri de 13 ori mai mari decât valoarea grâului pe tonă pe care îl exportăm. Nu este normal. Trebuie să sprijinim industria alimentară pentru a exporta produse cu valoare adăugată mare”, a declarat Aurel Simion.
Această situație reflectă lipsa de capacitate de procesare și tehnologizare a industriei alimentare românești, care nu reușește să transforme materia primă în produse finite competitive pe piața europeană.
Deficiențe majore în reproducția animală și lipsa industrializării
Simion a subliniat și faptul că reproducția la porc și pasăre este într-o situație critică, România având nevoie urgentă de cel puțin 195.000 de capete de scroafe pentru a-și produce materialul genetic propriu.
„Suntem, ca tehnologie, la nivelul anilor 2010. Importăm biscuiți, produse congelate, produse de panificație, pentru că nu avem capacități performante de industrializare. Va trebui să intervenim”, a precizat oficialul.
Probleme sistemice și lipsă de strategie în ultimele decenii
Secretarul de stat a recunoscut că există o politică agricolă greșită dusă de România în ultimii 30 de ani, care a dus la dependență față de importuri, chiar și pentru produse care pot fi produse local. De asemenea, pesta porcină africană a contribuit semnificativ la pierderea capacităților de producție în sectorul cărnii de porc.
Soluții propuse: Planul Național Strategic 2023–2027
Aurel Simion susține că soluțiile pot veni prin Planul Național Strategic 2023–2027, precum și prin măsuri incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar putea sprijini retehnologizarea și creșterea capacității de producție internă.
„Produci foarte greu și exporți pe nimic. Vom vedea ce rămâne în planul de reziliență pentru agricultură. Putem interveni prin noul plan național strategic pentru a corecta exact problemele pe care le avem.”
România trebuie să regândească fundamental modelul său agroalimentar, punând accent pe procesare internă, reindustrializare, reproducție animală și exporturi cu valoare adăugată mare. Fără aceste măsuri, consumatorii vor continua să plătească mai mult, iar fermierii vor rămâne captivi într-un sistem dezechilibrat.
Comentariile sunt închise.