Marea Adunare Națională de la Blaj, organizată pe 15 mai 1848, a fost un moment definitoriu pentru istoria românilor transilvăneni. Peste 40.000 de români s-au adunat pe Câmpia Libertății și au strigat într-un glas: „Noi vrem să ne unim cu țara”. Acest act de unitate și curaj a fost condus ideologic de preotul greco-catolic Simion Bărnuțiu, autorul proclamației manifest care a circulat rapid în zeci de copii.
Tradiția serbărilor de mai la Blaj
În fiecare an, în luna mai, Blajul își onora trecutul glorios prin serbări organizate de școli. Elevii și profesorii lor marcau evenimentul din 15 mai 1848 cu festivități care combinau cultura, istoria și speranța într-un viitor mai bun. Aceste manifestări aveau loc sub patronajul spiritual al Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba Iulia și Făgăraș.
Cum arătau serbările în perioada interbelică
Potrivit profesorului universitar Sorin Nicu Blaga, în anii ’30 ai secolului trecut, serbările din luna mai erau momente de amploare. Cursurile școlare erau suspendate timp de două săptămâni. Participau nu doar elevii din Blaj, ci și cei din localități precum Beiuș, Năsăud și Lugoj.
Deschiderea festivă includea o defilare a elevilor, acompaniați de muzică de fanfară, în fața autorităților locale, pe esplanada Catedralei. Orașul era decorat cu drapele tricolore și verdeață, reflectând spiritul de sărbătoare. Țăranii din satele apropiate purtau costume populare, iar meseriașii participau activ la festivități.
Câmpia Libertății – spațiu de discurs și tradiție
Al doilea moment cheie al serbărilor avea loc pe Câmpia Libertății, unde se țineau discursuri despre semnificația anilor 1848 și 1918. Seara, defilările continuau cu retrageri cu torțe, în acorduri de fanfară școlară.
Activități culturale și sportive
Serbările aveau două componente majore:
- Concursuri artistice – muzică corală și instrumentală, teatru, poezie și dansuri populare.
- Competiții sportive – fotbal, volei, alergare, sărituri, aruncări de greutăți sau disc.
Elevii mai mari participau și la excursii tematice în diverse regiuni ale țării, însoțiți de profesori. Seara erau găzduiți de parohiile greco-catolice sau familii locale.
Anii ’60: adaptarea serbărilor în context comunist
În perioada comunistă, serbările s-au transformat. La începutul lunii mai, elevii liceelor din Blaj participau la programe sportive pe Câmpia Libertății, în contextul Zilei Tineretului sau Zilei Muncii.
Pregătite la orele de educație fizică, manifestările includeau gimnastică ritmică, folosind cercuri și stegulețe roșii, pe fond de muzică patriotică. Autoritățile locale transmiteau mesaje prin stația de radioficare Blaj.
Totuși, cu ingeniozitate, profesorii reușeau să mențină spiritul tradițional prin serbări culturale organizate la Casa de Cultură, unde se interpretau piese muzicale, corale și lirice.
Marea Adunare Națională de la Blaj, de la 15 mai 1848, nu a rămas doar o pagină de istorie, ci un simbol viu, comemorat decenii la rând prin serbări culturale și patriotice. Fie în perioada interbelică, fie în anii comunismului, Blajul și-a cinstit trecutul cu demnitate și creativitate, păstrând vie flacăra identității românești.
Comentariile sunt închise.