Calendar istoric: 16 februarie
1875 – Prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină
La 16 februarie 1875 a avut loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină, marcând începutul unei tradiții academice care a contribuit la dezvoltarea învățământului medical românesc. Evenimentul a reunit tineri studenți entuziaști și cadre universitare care au pus bazele unui cadru organizat pentru schimbul de idei și promovarea cercetării medicale.
1886 – Nașterea lui Constantin Budeanu
În data de 16 februarie 1886 s-a născut Constantin Budeanu, inginer român, unul dintre întemeietorii școlii românești de electrotehnică. Membru al Academiei Române, Budeanu a adus contribuții fundamentale în domeniul teoriei puterii electrice și a măsurărilor electrice. Prin activitatea sa didactică și științifică, a format generații de specialiști și a consolidat prestigiul învățământului tehnic românesc.
1930 – A încetat din viață Ion N. Angelescu
La 16 februarie 1930, România pierdea una dintre cele mai ilustre figuri ale culturii și economiei naționale – Ion N. Angelescu, economist, profesor universitar și om politic român. Născut în 1884, Ion N. Angelescu a fost licențiat în drept, litere și filozofie la Universitatea din București și a obținut doctoratul în științe economice la Universitatea din München, sub îndrumarea celebrului Lujo Brentano, exponent al noii școli istorice germane.
Formare și carieră profesională
După finalizarea studiilor, Ion Angelescu s-a remarcat în administrația publică și în mediul academic. A deținut numeroase funcții de conducere:
- Director adjunct la Direcția de Statistică din Ministerul Agriculturii și Domeniilor
- Director al Contabilității generale a statului și al datoriei publice în Ministerul de Finanțe
- Secretar general în Ministerul de Finanțe
- Expert în tratativele de pace din 1918
- Director general al comerțului în Ministerul Industriei și Comerțului
- Comisar al guvernului în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Credit Industrial
- Ministru de Finanțe în guvernul Artur Văitoianu (1919)
- Subsecretar de stat în guvernele Alexandru Averescu și Take Ionescu
- Președinte al Consiliului Legislativ al Parlamentului, secția economico-financiară
În mediul academic, Ion N. Angelescu a fost o figură centrală a Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale (AISCI), unde a ocupat funcția de rector între 1924 și 1929. A fost, de asemenea, președinte al Asociației Economiștilor din România (1926) și membru marcant al Partidului Național Liberal, din partea căruia a fost deputat în Parlament.
Contribuții și moștenire intelectuală
Ion N. Angelescu a avut o viziune modernă asupra dezvoltării economice și a promovat ideea formării unei elite academice economice solide în România. Stăpânind patru limbi străine – engleză, franceză, germană și italiană – și având o erudiție remarcabilă, Angelescu s-a impus prin rigoare științifică, spirit reformator și implicare civică.
Prin activitatea sa, a consolidat prestigiul economiei ca știință și a deschis drumul unor generații de profesori și specialiști. Moartea sa, la doar 46 de ani, a lăsat un gol semnificativ în viața academică românească.
1968 – Reforma administrativ-teritorială a României
La 16 februarie 1968, România a renunțat la organizarea administrativă de tip sovietic (regiuni și raioane) și a reintrodus sistemul tradițional al județelor. Au fost create 39 de județe, la care s-a adăugat municipiul București. Reforma a reprezentat un pas important în modernizarea administrativă a statului și în adaptarea la tradițiile istorice românești.
Ziua de 16 februarie rămâne una semnificativă în istoria României, aducând în prim-plan personalități și momente esențiale pentru cultura, știința și organizarea statului român. Între acestea, figura lui Ion N. Angelescu se detașează prin contribuția sa de excepție la dezvoltarea economiei naționale și a învățământului superior românesc.
Comentariile sunt închise.