Evenimente cronologice marcante (1807–1959)
1807 – Nașterea pictorului Constantin Lecca
În 1807 s-a născut Constantin Lecca, unul dintre primii pictori români moderni. A fost profesor, tipograf, editor, scriitor și traducător. Lecca s-a remarcat în pictura religioasă și istorică, fiind unul dintre cei care au pus bazele artei moderne românești alături de Mișu Popp și Carol Popp de Szathmary.
1857 – Nașterea teologului Augustin Bunea
Augustin Bunea s-a născut în 1857 și a fost un istoric și teolog greco-catolic, membru titular al Academiei Române. A fost canonic mitropolitan la Blaj și a contribuit la dezvoltarea teologiei și istoriografiei românești.
1866 – Nașterea generalului Gheorghe Mărdărescu
Născut în 1866, Gheorghe Mărdărescu a fost general al Armatei Române, distins cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a, pentru acțiunile sale împotriva regimului bolșevic al lui Béla Kun. A fost Ministru de Război între 1922 și 1926.
1870 – Nașterea academicianului Simion Sanielevici
Simion Sanielevici, născut în 1870, a fost un matematician român de origine evreiască, membru de onoare al Academiei Române din 1948.
1879 – Moartea lui Ștefan Micle
În 1879 s-a stins din viață Ștefan Micle, fizician și pedagog român, rector al Universității din Iași (1867–1875). A fost soțul Veronicăi Micle, cunoscută ca iubita poetului Mihai Eminescu.
1900 – Nașterea psihologului Vasile Pavelcu
Născut în 1900, Vasile Pavelcu a fost un reputat psiholog român și membru titular al Academiei Române din 1974.
1919 – Victoria Armatei Române la Budapesta
Contextul istoric
După abdicarea împăratului Carol IV al Habsburgilor, Ungaria a traversat o perioadă de instabilitate politică, oscilând între monarhism, republicanism și, în final, bolșevism. Cu sprijinul direct al lui Lenin, în martie 1919, Béla Kun a instaurat Republica Sovietică Ungară, un regim comunist susținut de Armata Roșie.
Declanșarea conflictului
La 15/16 aprilie 1919, armata ungară a atacat frontul românesc de pe Tisa. În fața acestei agresiuni, Armata Română a reacționat imediat, lansând o contraofensivă decisivă pe un front de peste 200 de kilometri. În numai două săptămâni, trupele române au ajuns din nou pe malul Tisei, la 30 aprilie 1919.
Deși aliații occidentali au cerut oprirea ofensivei, Béla Kun a reluat atacurile în iulie 1919. Acest lucru i-a oferit generalului Gheorghe Mărdărescu prilejul să lanseze ofensiva finală spre Budapesta.
Cucerirea Budapestei
La sfârșitul lunii iulie 1919, Armata Română a intrat în Budapesta, eliberând capitala de sub regimul comunist. Béla Kun a fugit în Austria, iar regimul său a fost desființat. Ocupația românească a durat până în 14 noiembrie 1919, când trupele s-au retras, lăsând conducerea țării armatei naționale ungare conduse de Miklos Horthy.
Semnificația victoriei
Victoria românească din 1919 a reprezentat sfârșitul comunismului în Ungaria și consolidarea granițelor României Mari. În 4 iunie 1920, prin Tratatul de la Trianon, Ungaria a recunoscut Transilvania ca parte integrantă a României. Articolul 45 al tratatului a consfințit acest fapt juridic internațional.
Aceasta a fost singura capitală inamică ocupată militar de un stat din Antanta după Primul Război Mondial. Simbolul suprem al victoriei a rămas opinca românească atârnată pe Parlamentul Ungariei, gest ce a marcat triumful simbolic al României asupra celor care o ocupaseră în 1916.
1928 – Nașterea lui Romulus Cristescu
Romulus Cristescu, născut în 1928, a fost un matematician cu contribuții importante în analiza funcțională și membru titular al Academiei Române din 1990.
1953 – Moartea pictorului Francisc Șirato
În 1953 a murit Francisc Șirato, pictor, desenator și grafician român, membru al „Grupului celor patru”, alături de Tonitza, Dimitrescu și Oscar Han. A fost o personalitate marcantă a artei românești din prima jumătate a secolului XX.
1959 – Moartea episcopului Ioan Bălan
Ioan Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj, a murit în 1959. A fost deținut politic în perioada comunistă și a fost beatificat de Papa Francisc în 2019. Este comemorat de Biserica Catolică la 2 iunie.
Perioada 1807–1959 reprezintă un segment de istorie românească marcat de personalități culturale, religioase și militare de excepție. Momentul culminant îl constituie victoria Armatei Române în 1919, care a pus capăt comunismului în Ungaria și a deschis drumul recunoașterii internaționale a României Mari prin Tratatul de la Trianon.
Comentariile sunt închise.