Luna februarie a adus o nouă serie de majorări succesive ale prețurilor la carburanți în România, într-un context în care nu exista încă un conflict militar major care să afecteze direct piețele petroliere. Datele publice arată că benzina și motorina s-au scumpit de șapte ori într-o singură lună, ceea ce ridică întrebări legitime despre modul în care funcționează piața combustibililor și despre capacitatea statului de a proteja consumatorii.
Șapte scumpiri într-o singură lună
Potrivit monitorizărilor din piață, liderul pieței, OMV Petrom, a aplicat pe parcursul lunii februarie șapte majorări succesive ale prețurilor la benzină și motorină. Ultima a avut loc pe 28 februarie 2026, când benzina s-a scumpit cu aproximativ 3 bani pe litru, iar motorina cu 5 bani pe litru. ()
La finalul lunii, prețurile ajunseseră în București la aproximativ 7,93–7,98 lei/l pentru benzină și 8,24–8,28 lei/l pentru motorină, potrivit datelor din benzinării monitorizate de presa economică. ()
Lista scumpirilor din februarie indică o creștere treptată, realizată prin ajustări mici, de câțiva bani, dar repetate. De exemplu:
- 10 februarie – prima scumpire: +2 bani/l pentru benzină și motorină. ()
- 12 februarie – a doua scumpire: +2 bani/l. ()
- 20 februarie – a patra scumpire a lunii: +5 bani/l. ()
- 24 februarie – +6 bani/l. ()
- 25 februarie – +3 bani/l. ()
- 28 februarie – +3 bani la benzină și +5 bani la motorină, a șaptea majorare. ()
Prin acumularea acestor creșteri mici, prețul final a urcat constant pe parcursul lunii.
Creșteri înainte de orice conflict major
Un detaliu important este că ultima majorare din februarie a avut loc cu câteva ore înainte de izbucnirea unui conflict militar în Orientul Mijlociu, ceea ce arată că scumpirile din februarie nu pot fi explicate direct prin acel eveniment geopolitic. ()
Această cronologie contrazice discursul frecvent potrivit căruia scumpirile carburanților apar exclusiv ca reacție la războaie sau crize internaționale.
Factorii reali ai scumpirilor
În realitate, evoluția prețului la pompă depinde de mai mulți factori, dintre care unii sunt interni:
1. Creșterea taxelor
De la 1 ianuarie 2026 au crescut accizele la carburanți, ceea ce a dus imediat la majorări de aproximativ 30–34 bani pe litru. ()
2. Strategia comercială a companiilor petroliere
Operatorii pot ajusta frecvent prețurile, chiar și cu câțiva bani, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale sau de strategia de piață.
3. Evoluția petrolului pe piețele globale
Prețul barilului de petrol a crescut în perioada respectivă cu aproximativ 10 dolari, influențând costurile de import și rafinare. ()
O piață flexibilă pentru companii, rigidă pentru consumatori
Din perspectiva consumatorului, creșterile repetate ridică o problemă structurală: piața reacționează foarte rapid când prețurile cresc, dar mult mai lent atunci când acestea ar trebui să scadă.
Majorările de câțiva bani pot părea nesemnificative la prima vedere, însă, repetate de mai multe ori într-o lună, ele se transformă într-o scumpire cumulată vizibilă pentru șoferi și pentru transportatori. În lanț, costurile suplimentare ajung să se reflecte și în prețurile altor bunuri, prin scumpirea transportului.
Luna februarie demonstrează că scumpirea carburanților nu este întotdeauna legată direct de războaie sau crize majore. În România, benzina și motorina s-au scumpit de șapte ori într-o singură lună, înainte de orice conflict geopolitic major, ca rezultat al unui mix de factori fiscali, comerciali și internaționali.
Pentru consumatori, această situație ridică o întrebare esențială: într-o piață unde prețurile pot crește de șapte ori într-o lună, există suficiente mecanisme de control și transparență pentru a preveni eventuale abuzuri?
