Intrată în vigoare pe 16 ianuarie 2026, noua lege ucraineană privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ridică numeroase semne de întrebare. Deși prezentată drept un pas spre modernizarea legislației și apropierea de statele occidentale, decizia de a limita lista țărilor eligibile pentru dublă cetățenie la doar cinci – Germania, Cehia, Polonia, SUA și Canada – a provocat controverse serioase, în special în rândul comunității românești din Ucraina.
România, deși stat membru UE, vecin direct și susținător constant al Kievului în contextul conflictului cu Rusia, nu a fost inclusă pe această listă. Această omisiune nu este doar neobișnuită: este percepută ca o subapreciere și chiar un gest discriminatoriu.
O lege care promite mult, dar dezamăgește prin selecția finală
Potrivit autorităților ucrainene, criteriile de integrare în lista „țărilor partenere” ar fi trebuit să includă:
- apartenența la G7 sau la UE
- adoptarea de sancțiuni împotriva Rusiei
- sprijin diplomatic și militar pentru Ucraina
- relații bilaterale solide
- contribuții financiare semnificative
La o analiză obiectivă, România îndeplinește aproape toate aceste criterii.
Cu toate acestea, Kievul a decis să includă state cu populație ucraineană numeroasă și cu tradiție de migrație, precum Germania sau SUA, dar a ignorat complet România, care găzduiește nu doar o comunitate ucraineană semnificativă, ci și oferă un sprijin strategic crucial – umanitar, militar și logistic.
Reacția comunității românești: „Discriminatoriu și nedrept”
Avocatul Eugen Pătraș, reprezentant al românilor din Ucraina, a exprimat deschis nemulțumirea comunității:
„Mi se pare că țările UE sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruși, comunitatea de români este a doua ca număr. Era firesc ca România să fie inclusă pe acea listă.”
Afirmația sa subliniază un paradox major: Ucraina nu include România, deși:
- România a fost printre primii susținători ai Kievului după invazia rusă
- A facilitat tranzitul umanitar și militar
- A suportat presiunea refugiaților
- Etnicii români au luptat și au murit pe frontul ucrainean
Decizia, privită prin acest filtru, nu doar că ridică suspiciuni, dar pare o eroare diplomatică cu potențiale consecințe pe termen lung.
Selectarea celor cinci state: criterii oficiale vs. realități geopolitice
În comunicatul Ministerului de Externe al Ucrainei, se menționează că „prioritate” vor avea țările considerate „cei mai siguri aliați”. Totuși, lista finală pare mai degrabă rezultatul:
- unei logici politice interne
- unei preferințe pentru statele cu comunități ucrainene foarte mari
- unei dorințe de a menține controlul asupra minorităților naționale considerate „sensibile”, precum românii și maghiarii
Prin urmare, decizia poate fi interpretată ca o măsură de evitare a consolidării identităților minoritare, mai ales în regiunile istorice din sudul și vestul Ucrainei.
Care sunt riscurile acestei decizii pentru relația Kiev–București?
România și Ucraina au construit, după 2022, una dintre cele mai importante cooperări regionale. Excluderea României:
- poate afecta încrederea bilaterală
- poate genera tensiuni în relațiile diplomatice
- poate contribui la degradarea situației minorității române din Ucraina
- poate alimenta sentimentul că România este „aliat doar cât e nevoie”
Pentru Kiev, care are nevoie de susținere europeană continuă, această politică este contraproductivă.
O decizie care pune sub semnul întrebării coerența diplomatică a Ucrainei
Excluderea României din lista statelor eligibile pentru dubla cetățenie nu poate fi justificată coerent prin criteriile oficiale ale Kievului. În contextul geopolitic actual, această decizie pare:
- discriminatorie
- contrară intereselor strategice ale Ucrainei
- nejustificată față de sprijinul masiv acordat de România
Pentru a menține credibilitatea internațională și relațiile bune cu statele vecine, Ucraina va trebui, inevitabil, să reevalueze această listă și să ofere explicații transparente.
sursa foto: newsmoldova.ro
