Apasă „Enter” pentru a sări la conținut

Deputat UDMR, discurs mizerabil în Parlament: cere autonomia Ținutului Secuiesc și numește România „rușinea Europei”

Discursul deputatului UDMR care a scandalizat Parlamentul

HTML Image as link
Qries

În cadrul unei ședințe tensionate, deputatul Kulcsár-Terza József-György, membru al Partidului Civic Maghiar, ales pe listele UDMR, a susținut un discurs controversat în care a cerut din nou autonomia Ținutului Secuiesc.

„Noi, în Ardeal și în Ținutul Secuiesc, suntem acasă și nu vom pleca niciodată. Iar dacă vreodată cineva va trebui să plece, nu noi vom fi aceia. Cu privire la aceste probleme se poate spune că România este rușinea Europei”, a declarat deputatul, citând proclamația Consiliului Național Secuiesc.

Aceste declarații, făcute în contextul Zilei Autonomiei Ținutului Secuiesc (26 octombrie), au fost interpretate de mulți ca o provocare directă la adresa unității statului român.


Replica fermă din partea Parlamentului: „România este stat unitar și indivizibil”

Imediat după discursul său, vicepreședintele Camerei Deputaților, Adrian Cozma, a reacționat public, citind din Constituția României:

„Articolul 1: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Articolul 2: Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative.”

Prin această intervenție, Cozma a subliniat caracterul indivizibil al statului român, respingând ferm orice idee de autonomie teritorială bazată pe criterii etnice.


Un istoric al provocărilor: „1 Decembrie este zi de doliu pentru maghiari”

Nu este pentru prima dată când Kulcsár-Terza József-György provoacă reacții dure. În trecut, acesta a declarat că 1 Decembrie, Ziua Națională a României, este pentru comunitatea maghiară „o zi de doliu”.

„Această zi nu ne oferă niciun motiv să sărbătorim. O vom considera zi de doliu până când revendicările noastre legate de libertatea națională deplină vor fi îndeplinite”, a scris deputatul pe Facebook.

El a invocat Declarația de la Alba Iulia din 1918, susținând că România nu și-a respectat promisiunile privind „libertatea națională deplină” a minorităților.


Critică și reacții: între libertatea de exprimare și atac la unitatea națională

Declarațiile deputatului UDMR sunt considerate de mulți ofensive și periculoase pentru coeziunea națională. Într-un stat european, libertatea de exprimare este garantată, însă apelurile la fragmentarea teritorială contravin direct Constituției României și principiilor statului de drept.

În timp ce unii membri ai comunității maghiare văd în aceste revendicări o formă de auto-determinare culturală, criticii susțin că este vorba despre o retorică anti-românească, menită să alimenteze diviziunile etnice și tensiunile istorice din Transilvania.


Discursul lui Kulcsár-Terza József-György readuce în prim-plan o temă sensibilă: raportul dintre drepturile minorităților și integritatea statului român.

România, ca stat european, recunoaște și protejează identitatea culturală a minorităților, însă nu poate accepta forme de autonomie teritorială care pun sub semnul întrebării unitatea națională.

În acest context, pozițiile extremiste riscă să alimenteze tensiuni inutile și să deturneze atenția de la adevăratele probleme sociale și economice ale regiunii.

HTML Image as link
Qries

Comentariile sunt închise.