HTML Image as link
Qries
Colaj de fotografii portret alb-negru și color reprezentând victimele și martirii Revoluției Române din 1989

18 decembrie 1989: Operațiunea „Trandafirul” și tentativa regimului Ceaușescu de a șterge urmele crimelor de la Timișoara

HTML Image as link
Qries

Data de 18 decembrie 1989 rămâne una dintre cele mai întunecate pagini din istoria recentă a României. După „duminica însângerată” de pe 17 decembrie, regimul comunist a încercat cu disperare să șteargă urmele atrocităților prin Operațiunea „Trandafirul” — un plan macabru de sustragere și incinerare a cadavrelor eroilor timișoreni.

Timișoara sub asediu: orașul terorii

După reprimarea violentă din 17 decembrie, soldată cu 63 de morți și sute de răniți, Timișoara s-a trezit pe 18 decembrie într-o stare de șoc. Orașul era devastat, vitrinele magazinelor erau sparte, iar străzile erau împânzite de dispozitive militare.

În timp ce dictatorul Nicolae Ceaușescu pleca într-o vizită oficială în Iran, la Timișoara se instalase o tăcere apăsătoare, întreținută de forțele de represiune.

  • Restricții severe: Cetățenilor li s-a interzis să circule în grupuri.
  • Intimidări în fabrici: Au fost organizate ședințe în instituții pentru a condamna protestele.
  • Spitalul Județean, o fortăreață: Clădirea a fost înconjurată de militari și securiști, blocând accesul familiilor care își căutau cu disperare rudele dispărute.

Masacrul de pe treptele catedralei: „Trageți cu tunul!”

În ciuda terorii, un grup de tineri curajoși s-a adunat pe treptele Catedralei Mitropolitane, fluturând steaguri fără stema comunistă și cântând „Deșteaptă-te, române!”.

Răspunsul regimului, coordonat de Elena Ceaușescu și Ion Coman, a fost de o cruzime extremă. Martorii epocii relatează că „Savantul de renume mondial” ar fi ordonat scurt: „Trageţi cu tunul în Catedrală, să terminaţi odată cu ea!”.

Focul deschis asupra manifestanților a secerat vieți tinere chiar pe treptele lăcașului de cult. Printre cei care și-au pierdut viața atunci s-au numărat:

  1. Sorinel Dinel Leia (23 de ani)
  2. Ioan Măriuţac (20 de ani)
  3. Vasile Marius Nemţoc (19 ani)

Operațiunea „Trandafirul”: Cum a încercat securitatea să ascundă crimele

Cea mai cinică acțiune a zilei de 18 decembrie a fost Operațiunea „Trandafirul”. Scopul era simplu și oribil: dispariția definitivă a dovezilor masacrului prin furtul cadavrelor de la morga Spitalului Județean.

Cronologia unei mușamalizări:

  • Furtul documentelor: Reprezentanții Securității au sustras registrele de la morgă și foile de observație ale răniților pentru a șterge identitatea victimelor.
  • Transportul secret: În noaptea de 18 spre 19 decembrie, 43 de cadavre au fost încărcate într-un autofrigorific și transportate la București.
  • Incinerarea la Crematoriul „Cenușa”: Ajunse în Capitală, trupurile eroilor au fost arse în secret.
  • Dispariția resturilor: Cenușa acestora a fost colectată în tomberoane și aruncată ulterior într-o gură de canal din zona Popești-Leordeni, pentru ca familiile să nu aibă niciodată un mormânt la care să plângă.

„Spitalele au fost păzite de cadre de miliţie şi armată… Accesul familiilor a fost interzis. Un număr de 43 de cadavre au fost sustrase din morga judeţeană pentru a se şterge urmele.” – Traian Orban, fost președinte al Memorialului Revoluției.


Eforturile regimului de a mușamaliza masacrul au eșuat. Vestea despre cadavrele furate și despre tinerii uciși pe treptele Catedralei s-a răspândit rapid, alimentând furia care, doar câteva zile mai târziu, avea să ducă la căderea dictaturii.

Astăzi, în fiecare an, supraviețuitorii și urmașii victimelor fac un pelerinaj la București și la locul unde cenușa eroilor a fost aruncată, transformând un act de barbarie într-un simbol al rezistenței eterne.

sursa foto: romania.europalibera.org

HTML Image as link
Qries
Scroll to Top