Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, un simbol al patrimoniului cultural românesc, a traversat de-a lungul timpului numeroase transformări și restaurări. Această modestă căsuță, cunoscută ca primul muzeu literar din România, are o istorie complexă, marcând evoluția patrimoniului cultural național.
Construită în 1842 de Constantin Vasiliu, bojdeuca a fost locuită de Ion Creangă, împreună cu fiul său, Constantin, între 1872 și 1889. Cumpărată de Creangă în 1879, casa a devenit un important loc de întâlnire culturală. După moartea lui Creangă, bojdeuca a fost lăsată în paragină, ajungând într-o stare de ruină până la începutul secolului XX.
În 1915, într-o perioadă de renaștere națională, Primăria Iașului a propus achiziția bojdeucii, iar în 1917, Comitetul „Ion Creangă” a făcut donația către Universitatea din Iași. Aceasta a marcat începutul unei noi ere pentru bojdeucă, transformând-o în muzeu.
La 29 octombrie 1917, a fost înființat Comitetul „Ion Creangă” cu scopul principal de a reclădi bojdeuca și de a perpetua numele și opera scriitorului. Fondurile strânse au permis restaurarea bojdeucii, care a fost sfințită în ziua de Florii, la 15 aprilie 1918, în prezența unui public numeros. Acest moment a marcat nu doar renașterea fizică a bojdeucii, ci și transformarea ei într-un loc de pelerinaj cultural.
Sub administrarea Universității din Iași, bojdeuca a devenit un muzeu, un sanctuar dedicat vieții și operei lui Ion Creangă. Cu toate acestea, nevoia de restaurare continuă a rămas o preocupare constantă. În 1933, Asociația „Prietenii lui Creangă” a fost fondată cu scopul de a asigura îngrijirea și conservarea acestei clădiri istorice.
Influența deputatului liberal Emil Ceicovschi a fost decisivă în restaurarea din 1936, când un comitet de inițiativă a reușit să restaureze din nou bojdeuca și să construiască o locuință pentru îngrijitor, pregătind astfel muzeul pentru evenimente importante cum ar fi Serbările de comemorare ale Junimii și Centenarul nașterii lui Ion Creangă.
Descrierea bojdeucii din revista „Ilustrațiunea română” de la sfârșitul anului 1936 reflectă atmosfera și importanța culturală a locului. Imaginea căsuței joase, acoperită cu șindrilă, cu obiectele personale ale lui Creangă dispuse în camere, evocă o conexiune profundă cu trecutul literar al României.
După cutremurul din 1940, bojdeuca a suferit daune semnificative, însă a fost restaurată cu materiale de la Mănăstirea Neamț, subliniind din nou valoarea sa ca monument istoric și cultural.
Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, o relicvă istorică și culturală inestimabilă, a fost martora unor schimbări semnificative de-a lungul decadelor, îmbinând patrimoniul istoric cu nevoile moderne ale conservării. Această modestă locuință a cunoscutului scriitor român a fost subiectul unui proces continuu de transformare, fiecare etapă reflectând schimbările socio-politice și culturale ale timpului.
După instalarea regimului de democrație populară, administrarea bojdeucii a trecut în mâinile Complexului Muzeistic Județean, iar în 1972, a devenit parte a Complexului Muzeistic Iași. Această schimbare a marcat o nouă fază în conservarea și promovarea moștenirii lui Creangă, bojdeuca fiind subordonată inițial Muzeului de Literatură al Moldovei, apoi Muzeului de Literatură Română.
Cutremurul devastator din 1977 a lăsat casa „într-o rână“, necesitând o intervenție majoră de restaurare. Lucrările demarate în 1984 au fost parte a unui program național de consolidare, care a inclus și intervenții structurale semnificative pe dealul Țicăului. Restaurarea a presupus înlocuirea materialelor tradiționale cu unele moderne, cum ar fi betonul și stâlpii de susținere, pentru a asigura stabilitatea și durabilitatea structurii.
Redeschiderea bojdeucii în 1985 a reprezentat un moment de sărbătoare și reînnoire, marcând continuarea legăturii între trecut și prezent. La acea vreme, s-a dezvoltat ideea unui complex cultural-muzeal, care a fost materializat prin proiectul arhitectului șef Virgiliu Onofrei. Această expansiune a inclus o nouă clădire pentru expoziții și activități culturale, precum și un amfiteatru în aer liber, consolidând rolul bojdeucii ca un centru cultural viu.
Totuși, modernizările recente ale bojdeucii au stârnit controverse în rândul comunității locale. Criticile au vizat modernizarea excesivă, cu introducerea parchetului și a ferestrelor termopan, care au fost considerate de mulți ca fiind în dezacord cu autenticitatea și atmosfera rustică a casei.
Comentatorii din mediul online s-au dezlănțuit atât la postarea președintele CJ Iași, cât și a la cea de pe pagina oficială a instituției. Românii denunță o distrugere a patrimoniului cultural prin modificarea radicală efectuată în urma reabilitării.
Selecție de comentarii:
- Sper că i-ați pus termopane, ușă blindată din tablă de 4, aplice turcești, întrupătoare din plastic, gresie și faianță chinezească și că ați recompartimentat-o cu rigips. Și o firmă pe care să scrie „Creangă Residence – Bar&Grill”
- Nu ați reușit decât să distrugeți farmecul unic al bojdeucii, nicidecum să-l conservați. Responsabilii trebuie trași la răspundere pentru bătaia de joc pe bani publici!
- O bojdeucă de început de secol XIX, transformată în coteț de la Ikea. Ați nenorocit ireversibil o clădire cu încărcătură culturală neprețuită! Cum puteți fi atât de imbecili?
- „Bre! Mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut.” Ion Creangă
- Așteptăm și restaurarea Teiului. Nu m-ar mira să-l defrișați și să plantați un palmier. Ah, da, iar statuia lui Eminescu…. Ar trebui retușată. O tunsoare la modă, un belciug în nas, tatuaj, o țigară în gură…ceva cool!
- Frumos. Bun gust. Restaurare ca la carte. Păcat că n-au fost bani și de o piscină infinity. Se potrivea la mare fix.
- Un kitsch absolut pe bani publici mulți! Pare scenografia unui film-parodie despre Ion Creangă!
- Ferească Sfântu’! Cine a dat autorizație pentru așa un proiect de distrugere a patrimoniului?!?
- Niște proști aia de au făcut-o prima dată, ca nu au dat cu lac lucios frumos. Dar noi aia voiam să vedem, nu kitschul pe care l-ați făcut. V-ați bătut joc de un loc drag ieșenilor.
- Când nu faceți jaf, distrugeți ce mai era. Awww, Costele, mai e şi pe fonduri, ar merita să arunce un ochi şi Kovesi pe aici.
- Asta e rezultatul nepotismelor,a facultatilor facute pe bani,pile,pe sub catedra ( ca metode sunt destule,dar numai invatat nu e),si nu ne mira…asta avem. Dobitoci in toate functiile…
- Doamne sfinte, felicitarile sunt pe bune? Exista oameni care il aplauda pentru distrugerea Bojdeucii? Ce naiba cauta politicienii cei noi in cultura??!!! Incredibil!
- Urât, n-are termopane.
Criticile și preocupările exprimate de comunitate reflectă atașamentul profund față de păstrarea autenticității culturale și istorice. Intervenția Ministrului Culturii și solicitarea de verificare legală a lucrărilor de restaurare sunt mărturii ale importanței continue a acestei case nu doar ca monument istoric, dar și ca simbol viu al patrimoniului literar românesc.
sursa foto: Rost Online
Comments are closed.