1497: Ioan Albert ridică asediul cetății Suceava
La 19 octombrie 1497, regele Poloniei, Ioan Albert, a fost nevoit să ridice asediul cetății Suceava. După o campanie nereușită în Moldova, armata poloneză a început retragerea spre țara sa. Evenimentul a marcat sfârșitul tentativei poloneze de a-l detrona pe Ștefan cel Mare și de a impune un domn favorabil Coroanei Poloniei.
1865: Inaugurarea oficială a liniei ferate București-Giurgiu
Pe 19 octombrie 1865 a avut loc inaugurarea oficială a primei linii ferate din România, între București și Giurgiu. Linia ferată a fost construită pentru a lega capitala de portul dunărean, facilitând transportul de mărfuri și pasageri. Totodată, evenimentul a reprezentat începutul modernizării transporturilor în Principatele Unite.
1869: Deschiderea Gării Filaret – prima gară din București
Gara Filaret a fost prima gară construită în București, inaugurată la 19/31 octombrie 1869, cu ocazia deschiderii oficiale a liniei ferate București–Giurgiu. Gara și-a primit numele de la Dealul Filaret, pe care a fost amplasată.
Construcția gării a fost realizată sub forma unui careu arhitectural, cu parter și etaj, iar marginile clădirii se închideau spre șine, formând o hală în care intrau trei linii de cale ferată. Hala peronului era marcată de un fronton triunghiular deasupra corpului principal, iar acoperișul metalic era susținut de o structură solidă de fier, fixată pe zidurile laterale decorate cu arce.
Accesul la peronul acoperit, sprijinit pe console metalice, se făcea prin fațada principală, la capetele celor două pervazuri. Clădirea era elegantă, dar funcțională, reflectând stilul sobru al arhitecturii feroviare europene din secolul al XIX-lea.
După inaugurarea Gării București Nord în 1872, importanța Gării Filaret a început să scadă treptat. Totuși, ea a continuat să funcționeze o perioadă pentru trenurile locale.
În 1960, gara a fost dezafectată, iar clădirea a fost transformată în autobază. Inițial, autoritățile au dorit să o transforme într-un muzeu feroviar, însă proiectul nu a fost finalizat. Astăzi, edificiul istoric găzduiește Autogara Filaret, păstrându-și în mare parte arhitectura originală și valoarea sa patrimonială.
1868: Nașterea lui Simion Mehedinți
La 19 octombrie 1868 s-a născut Simion Mehedinți, mare geograf și etnolog român, fondator al școlii române de geografie. Originar din Soveja, județul Vrancea, Mehedinți a fost un intelectual format în spiritul critic al lui Titu Maiorescu. A desfășurat o activitate intensă de educator al tineretului, fiind preocupat de formarea morală și intelectuală a noilor generații.
Deși a fost apropiat de ideile naționaliste ale epocii, Mehedinți a promovat mai ales educația prin muncă și respectul față de valorile culturii românești. A fost membru al Academiei Române și a avut o influență majoră asupra geografiei moderne din România.
1908: Nașterea lui Dumitru Almaș
Pe 19 octombrie 1908 s-a născut Dumitru Almaș (pseudonim al lui Dumitru Ailincăi), prozator, istoric și publicist român. Cunoscut pentru romanele sale istorice și biografiile romanțate, Almaș a avut un rol important în popularizarea istoriei naționale.
În 1967 a fondat revista „Magazin istoric”, pe care a condus-o până în 1971. A fost și consultant istoric pentru mai multe filme istorice românești, printre care Pintea (1976) și Iancu Jianu haiducul (1981).
1926: Moartea lui Victor Babeș
La 19 octombrie 1926 a încetat din viață Victor Babeș, unul dintre cei mai importanți bacteriologi români. Fiul lui Vincențiu Babeș, a fost membru al Academiei Române și coautor, împreună cu Victor André Cornil, al primului tratat de bacteriologie din lume – Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase.
Prin activitatea sa, Victor Babeș a pus bazele școlii românești de microbiologie și a contribuit decisiv la dezvoltarea medicinei moderne în România.
Ziua de 19 octombrie este una plină de repere importante pentru istoria României. De la bătălii medievale și începuturile transportului feroviar, până la nașterea și activitatea unor mari savanți și scriitori, această dată reflectă evoluția continuă a culturii și civilizației românești. Gara Filaret rămâne un simbol al modernizării și al legăturii dintre trecut și prezent.
Comentariile sunt închise.