După mai bine de două secole și jumătate de activitate neîntreruptă, UCM Reșița, cea mai veche unitate industrială din România și una dintre cele mai vechi din Europa, a fost radiată oficial din evidențele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Decizia a venit ca urmare a deschiderii procedurii generale de faliment, hotărâtă de Tribunalul București în data de 1 aprilie 2025.
ASF a confirmat retragerea de la tranzacționare a acțiunilor companiei UCM Reșița S.A., semnalând astfel sfârșitul unei ere pentru una dintre puținele uzine din România cu o amprentă istorică și industrială incontestabilă.
O istorie de 254 de ani, redusă la un dosar de faliment
Fondată în 1771, în Reșița, județul Caraș-Severin, uzina a fost martora a peste două secole de transformări industriale. În decursul existenței sale, UCM Reșița a produs de la locomotive cu aburi până la turbine hidraulice, fiind responsabilă de peste 90% din echipamentele hidroenergetice aflate în exploatarea Hidroelectrica.
Din păcate, istoria bogată nu a fost suficientă pentru a o salva de la decădere. Uzina a intrat în insolvență în 2011, iar de-a lungul a 13 ani, administratorul judiciar Euro Insol a încercat să redreseze situația. Eforturile s-au încheiat cu vânzarea afacerii către o nouă entitate: Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice S.R.L., deținută integral de Hidroelectrica.
Salvarea parțială: Hidroelectrica preia activitatea, nu și istoria
Chiar dacă UCM Reșița a intrat în faliment, activitatea industrială propriu-zisă a fost salvată. La 11 martie 2024, a fost semnat contractul de vânzare către compania Hidroelectrica, prin subsidiara sa, împreună cu aproximativ 450 de salariați, know-how-ul, brevetele, licențele și toate activele esențiale pentru funcționarea tehnologică a uzinei.
Această tranziție este o veste bună pentru sectorul energetic, dar ridică întrebări serioase despre modul în care statul român a gestionat activele istorice și industriale de-a lungul ultimelor decenii.
O decădere lentă și dureroasă
Privatizată în 2003, atunci când APAPS a vândut 60,79% din acțiuni către compania elvețiană INET AG și Asociația Salariaților, UCM Reșița a fost afectată de un management controversat și de o lipsă cronică de investiții. În ciuda potențialului tehnologic și strategic, compania nu a reușit să țină pasul cu modernizarea și cerințele economiei globale.
În cele din urmă, acționarul majoritar INET AG, condus de Beat Corpataux și asociat cu omul de afaceri Bogdan Buzăianu, nu a reușit să redreseze situația. În ciuda unei prezențe pe Bursa de Valori București și a unei platforme industriale de 98 hectare, UCM Reșița s-a afundat treptat în datorii și incertitudine.
Concluzie: un eșec sau o renaștere sub alt nume?
Falimentul UCM Reșița nu este doar o simplă decizie juridică – este simbolul unei tranziții dureroase a industriei românești post-decembriste. Deși activitatea tehnologică va continua sub umbrela Hidroelectrica, dispariția unei entități cu o tradiție de peste două secole lasă un gol simbolic în peisajul industrial al României.
Cu toate acestea, rămâne o întrebare esențială: va reuși Hidroelectrica să transforme moștenirea tehnologică a UCM Reșița într-un pilon modern al industriei hidroenergetice, sau totul va deveni doar un alt capitol în cartea falimentelor istorice românești?
Comentariile sunt închise.