1475 – Bătălia de la Podul Înalt: Victoria lui Ștefan cel Mare
Pe 10 ianuarie 1475, lângă Vaslui, s-a desfășurat una dintre cele mai mari confruntări militare din Evul Mediu românesc: Bătălia de la Podul Înalt, cunoscută și ca Bătălia de la Vaslui.
Armata Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, a înfruntat o puternică oaste otomană și munteană, condusă de Hadâm Suleiman Pașa. Deși numeric inferior, domnitorul moldovean a folosit terenul, vremea și elementul surpriză în favoarea sa, obținând o victorie răsunătoare.
Contextul bătăliei
După cucerirea cetății Chilia și după ce Ștefan refuzase să plătească tribut Imperiului Otoman, sultanul Mehmed al II-lea a trimis o armată masivă spre Moldova. Domnitorul moldovean, prevăzător și experimentat, a adunat oastea țării și a cerut sprijin din partea aliaților săi creștini – maghiari și polonezi.
Desfășurarea luptei
În zorii zilei de 10 ianuarie 1475, armata otomană înainta pe valea Bârladului, pe o ceață densă și pe un teren mlăștinos, acoperit de zăpadă topită. Condițiile dificile au fost folosite strategic de Ștefan, care a plasat câteva mii de oșteni pentru a-i întâmpina pe turci frontal, în timp ce grosul armatei se afla ascuns în pădure, pe malul drept al râului.
Când otomanii au fost atrași în capcană de semnalele de trâmbițe și surle, crezând că sunt atacați dinspre pădure, armata moldoveană a atacat din flanc. În scurt timp, ordinea în rândul turcilor s-a prăbușit complet.
Turcii, surprinși și dezorientați, au fost zdrobiți. Mulți au fost uciși pe câmpul de luptă, iar restul au fost urmăriți și hărțuiți până la Dunăre. Sursele vremii menționează că aproape întreaga oaste otomană a fost nimicită.
Urmările bătăliei
Victoria de la Vaslui a fost considerată una dintre cele mai mari înfrângeri suferite de otomani în fața unei armate creștine. Papa Sixt al IV-lea l-a numit pe Ștefan „atletul lui Hristos” și „eroul creștinătății”.
Bătălia a consolidat prestigiul Moldovei în Europa, demonstrând curajul și geniul strategic al domnitorului.
1545 – Tipărirea „Molitvelnicului” lui Dimitrie Liubavici
La Târgoviște, Dimitrie Liubavici tipărește „Molitvelnicul”, marcând reluarea activității tipografice în Transilvania și contribuind la dezvoltarea culturii scrise românești.
1661 – Nicolae Milescu traduce „Cartea cu multe întrebări”
Cărturarul Nicolae Milescu traduce din grecește lucrarea „Cartea cu multe întrebări”, aducând în spațiul românesc un text de mare valoare teologică și filosofică.
1799 – Nașterea lui Petrache Poenaru
La 1799 s-a născut Petrache Poenaru, inventatorul primului toc rezervor din lume. În 1827, la Paris, a brevetat invenția sub numele „Condeiul portăreț fără sfârșit”, un prototip timpuriu al stiloului modern.
1839 – „Atlasul românesc geografic” de Gheorghe Asachi
La Iași, Gheorghe Asachi publică „Atlasul românesc geografic”, primul atlas de acest gen din literatura românească, alcătuit din 8 hărți.
1869 – Nașterea lui Valeriu Braniște
Se naște Valeriu Braniște, publicist, om politic și membru de onoare al Academiei Române, figură marcantă a presei ardelene.
1880 – Formarea Partidului Liberalilor Sinceri
Gruparea condusă de Gheorghe Vernescu se desprinde din Partidul Liberal, formând Partidul Liberalilor Sinceri, o mișcare cu orientare politică moderat-conservatoare.
1896 – Nașterea lui Alexandru Busuioceanu
Se naște Alexandru Busuioceanu, eseist, poet, diplomat și traducător, stabilit ulterior în Spania, unde a promovat cultura românească până la moartea sa.
1906 – Nașterea lui Grigore Moisil
Se naște Grigore Moisil, matematician de renume internațional, considerat părintele informaticii românești datorită studiilor asupra circuitelor electronice tristabile.
1966 – Premiera filmului „Duminica la ora 6”
Regizorul Lucian Pintilie lansează filmul „Duminica la ora 6”, distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Mar del Plata.
1980 – Moartea lui Petru Caraman
Se stinge din viață Petru Caraman, reputat filolog și folclorist român, exclus de la catedră în perioada comunistă și devenit membru post mortem al Academiei Române în 1991.
Data de 10 ianuarie rămâne una cu o încărcătură istorică majoră pentru România. De la glorioasa victorie a lui Ștefan cel Mare la Vaslui, până la momente de cultură, știință și artă, această zi reflectă puterea, inteligența și spiritul creator al poporului român.
