Evenimente istorice din 2 august
1831: Nașterea lui Gheorghe Burada
Pe 2 august 1831 s-a născut Gheorghe Burada, muzician, dirijor de cor și profesor de teorie-solfegii. Prin activitatea sa didactică și muzicală, Burada a contribuit la dezvoltarea artei corale românești, fiind un reper pentru generațiile de artiști care i-au urmat.
1891: Mihail Jora – compozitor și dirijor remarcabil
În această zi a anului 1891 s-a născut Mihail Jora, unul dintre cei mai importanți compozitori români. A fost rector al Academiei Regale de Muzică din București și membru titular al Academiei Române din 1955. Prin creațiile sale, Jora a adus o notă de originalitate muzicii românești moderne.
1893: Alfred Alessandrescu – pianist și critic muzical
Tot pe 2 august, în 1893, s-a născut Alfred Alessandrescu, un nume de referință în cultura muzicală românească. A fost compozitor, dirijor și critic muzical, iar prin activitatea sa a promovat valorile autentice ale muzicii românești.
1929: Înființarea Regiei Autonome a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă
În anul 1929 s-a înființat Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă (PCA). Această instituție avea rolul de a administra și exploata infrastructura portuară și fluvială a României, contribuind la dezvoltarea transporturilor navale și comerciale.
1931: Moartea juristului Ștefan Gh. Longinescu
La 2 august 1931 a încetat din viață Ștefan Gh. Longinescu, un jurist român de prestigiu, profesor de drept roman la universitățile din Iași și București și membru corespondent al Academiei Române. Scrierile sale de istorie a dreptului au rămas repere în literatura juridică românească.
1936: Jocurile Olimpice de la Berlin
Între 2 și 16 august 1936 s-a desfășurat ediția a XI-a a Jocurilor Olimpice, găzduită de Berlin, Germania. România a participat la competiție și a obținut o medalie de argint, marcând un moment de mândrie sportivă într-un context politic tensionat.
1940: Crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești – un act impus de Stalin
Pe 2 august 1940, liderul sovietic Iosif Stalin a semnat decretul de înființare a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM), fără consultarea populației. Aceasta a fost creată pe o parte din teritoriul Basarabiei, provincie românească ocupată de Armata Roșie, fiind un act abuziv și nelegitim.
Ctitorită de regimul stalinist, noua republică a reprezentat un moment tragic în istoria românilor de la est de Prut. Locuitorii au fost supuși la deportări, represiuni și foamete, pierzând libertatea și valorile naționale.
Prin decretul din 4 noiembrie 1940, frontierele dintre RSS Moldovenească și RSS Ucraineană au fost trasate arbitrar, fără a respecta principiul etnic sau realitățile istorice. Această delimitare artificială a contribuit la destrămarea unității etnice românești din regiune.
Între 1940 și 1953, peste 330.000 de oameni au fost deportați în Siberia și alte regiuni ale URSS. În 1949, autoritățile sovietice au impus colectivizarea forțată, iar în anii următori populația a fost lovită de o foamete devastatoare, cauzată de secetă și de confiscarea producției agricole. Peste 350.000 de oameni au murit din cauza acestor politici inumane.
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a devenit astfel simbolul unei perioade de suferință, deznaționalizare și rezistență tăcută, marcând profund identitatea românească a Basarabiei.
1953: Inaugurarea Stadionului Național din București
În 1953 a fost inaugurat Stadionul Național din București, o arenă sportivă importantă care a găzduit numeroase evenimente și competiții internaționale, devenind un simbol al sportului românesc.
2008: Dispariția fizicianului Radu Grigorovici
La 2 august 2008 a încetat din viață Radu Grigorovici, fizician român de origine evreiască, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române. Este considerat fondatorul școlii românești de cercetare a semiconductorilor amorfi și un promotor al științei moderne în România.







Comentariile sunt închise.