Press "Enter" to skip to content

30 iunie 1876: S-a născut Anton Davidoglu, unul dintre cei mai mari matematicieni români 

HTML Image as link
Qries

Calendar istoric: 30 IUNIE

HTML Image as link
Qries

1876: S-a născut Anton Davidoglu, matematician român.A fost inițiatorul cercetărilor românești în domeniul ecuațiilor diferențiale ordinare sau cu derivate parțiale. A contribuit și la dezvoltarea analizei matematice și a ecuațiilor diferențiale. Contribuțiile sale sunt menționate în lucrările unor prestigioși matematicieni, precum Émile Picard, G. Mignoli, Jan Mikusinski. A contribuit la ridicarea prestigiului matematicii românești, rezultatele sale fiind extinse și utilizate cu succes de urmașii și foștii săi studenți.

În perioada 1883 – 1895 urmează clasele primare și secundare la Bârlad. Licența în matematici o primește de la Școala normală superioară din Paris în anul 1897, avându-l ca profesor pe Jacques Hadamard. Lucrarea pe care o susține la absolvire, sub conducerea lui Émile Picard, se numește Sur l’equation des vibrations transversales des verges elastique (Sorbona, 1900). Lucrarea este citată de A. H. Love în lucrarea Mathematical theory of Elasticity (Cambridge, 1934).

În anul 1902 este profesor agregat, iar între anii 1905-1941 profesor titular la catedra de Calcul diferențial și integral a Facultății de științe din cadrul Universității din București. În anul 1913 a fost primul rector al Academiei de înalte studii comerciale și industrie din București. În cadrul Academiei de înalte studii comerciale și industrie din București a fost titularul catedrei de Matematică financiară aplicată și tehnica asigurărilor. De asemenea a îndeplinit și funcția de decan al Facultății de Științe și profesor la Seminarul Pedagogic Universitar din București. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.

Preocupările sale au vizat în special ecuațiile diferențiale de ordinul patru, metoda aproximațiilor succesive, ecuațiile vibrațiilor transversale ale vergelelor elastice (1900), teoremele fudamentale ale analizei matematice, teoria asigurărilor. A studiat și probleme de inginerie cadastrală.

1900: S-a născut Gheorghe Vrănceanu, matematician român, membru al Academiei Române. Opera sa matematică însumează peste trei sute de memorii, lucrări și articole publicate în reviste de mare circulație și cuprinde toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasică a suprafețelor, la noțiunea de spațiu fibrat, la care a descoperit domenii noi, a creat modele eficiente și a rezolvat probleme importante.

S-a ocupat de: spații neolonome, calculul diferențial absolut al congruențelor, mecanică analitică, geometrizarea ecuațiilor cu derivate parțiale de ordinul al doilea, teoria unitară neolonomă, spații cu conexiune conformă, spații parțial proiective, grupuri Lie, geometrie globală, grupuri de mișcări ale spațiilor cu dimensiune afină, spații cu conexiune local euclidiană, tensori armonici, spații Riemann cu conexiune constantă, curbura unei varietăți diferențiabile, scufundarea spațiilor curbe în spațiul euclidian, subvarietăți pe sferă, metoda de echivalență, spații cu conexiune neliniară și geometrizarea sistemelor mecanice. Rezultatele sale au influențat opera unor matematicieni ca: T. Y. Thomas, V. V. Wagner, K. Yano, A. G. Walker, K. Nomizu, S. Kobayashi.

1909: S-a născut Paul Constantinescu, a fost un compozitor român de origine evreiască, membru corespondent (1963) al Academiei Române.Profesor la Conservatorul de muzică “Ciprian Porumbescu” din București. Paul Constantinescu a fost un talent artistic cu certe aptitudini și față de literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare față de folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale.

Contrar generației anterioare ce și-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi de vocație din țară, reușind să-și apropie sursele de inspirație din solul natal, chiar de la debutul creator.

sursa: wikipedia.org

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries