Calendar istoric: 5 septembrie
1839 – Nașterea medicului și diplomatului Mihail Obedenaru
La 5 septembrie 1839 s-a născut Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic, publicist și diplomat român. A fost o personalitate complexă a secolului al XIX-lea, contribuind la dezvoltarea sistemului medical și la consolidarea relațiilor diplomatice ale României în perioada modernă.
1854 – Nașterea medicului și farmacologului Emanoil Riegler
Emanoil Riegler s-a născut la 5 septembrie 1854. A fost medic, farmacolog și profesor universitar la Facultatea de Medicină din Iași, devenind membru corespondent al Academiei Române. Activitatea sa științifică a avut un rol esențial în formarea noilor generații de medici și în dezvoltarea farmacologiei românești.
1858 – Nașterea scriitorului Alexandru Vlahuță
Una dintre cele mai importante personalități culturale născute la 5 septembrie este Alexandru Vlahuță (1858–1919), scriitor, poet, critic literar și profesor român. Născut la Pleșești (astăzi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui), el a fost fiul unui mic proprietar de pământ.
A urmat studiile primare și liceale la Bârlad între 1867 și 1878, iar în 1879 a susținut examenul de bacalaureat la București. Deși a început studiile la Facultatea de Drept din București, a fost nevoit să le abandoneze din motive financiare, dedicându-se carierei didactice. A lucrat ca institutor și profesor la Târgoviște, iar între 1884 și 1893 a predat la mai multe instituții bucureștene, printre care Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna” și Liceul „Sfântul Gheorghe”.
În 1888 a fost numit revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău, contribuind la modernizarea învățământului românesc. Spirit activ în lumea literară, Vlahuță a fondat revista „Vieața” (1893–1896) și, mai târziu, „Sămănătorul” (1901), împreună cu George Coșbuc, ambele publicații având un rol important în promovarea valorilor naționale și a literaturii inspirate din viața satului românesc.
Cea mai cunoscută operă a sa este „România pitorească” (1901), descrisă de criticul Dumitru Micu drept „un atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”. Cartea reprezintă o veritabilă odă adusă frumuseților naturale, culturale și istorice ale României, îmbinând descrierea geografică cu emoția patriotică și cu sensibilitatea artistică.
În plan personal, Vlahuță s-a căsătorit de trei ori, ultima dată în 1905, cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni, județul Râmnicu Sărat. În timpul Primului Război Mondial, s-a refugiat la Iași și Bârlad, unde a devenit mentor pentru tinerii scriitori, printre care și V. Voiculescu.
Alexandru Vlahuță a murit la 19 noiembrie 1919, la București. Casa sa din Dragosloveni este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”, un loc de omagiu dedicat memoriei sale și operei care a rămas simbol al dragostei de țară.
1867 – Nașterea pictorului Arthur Verona
Arthur Garguromin Verona, născut la 5 septembrie 1867, a fost un pictor român de mare valoare, format la prestigioasele Academii de Artă din München și Paris. Influențat de stilul lui Nicolae Grigorescu, a reușit să îmbine rigorile academice cu spontaneitatea picturii în aer liber. De-a lungul carierei sale de peste cincizeci de ani, a contribuit semnificativ la dezvoltarea picturii românești, fiind considerat un continuator al tradiției grigoresciene, dar și un inovator în domeniul compoziției academice.
1938 – Moartea generalului Gheorghe Mărdărescu
La 5 septembrie 1938 a încetat din viață Gheorghe Mărdărescu (n. 1866, Iași), general al armatei române și fost ministru de război între 1922–1926. A fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru acțiunile sale militare împotriva regimului bolșevic al lui Béla Kun. Moartea sa a marcat dispariția uneia dintre figurile militare importante din perioada interbelică.
1940 – Regele Carol al II-lea cedează puterea generalului Ion Antonescu
La 5 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea a suspendat Constituția din februarie 1938 și a transferat principalele prerogative regale generalului Ion Antonescu, marcând începutul regimului autoritar care avea să conducă România în anii războiului.
1944 – Armata Română respinge ofensiva germano-ungară
În aceeași zi, la 5 septembrie 1944, Armata a IV-a română a reușit să oprească ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei, contribuind la eliberarea teritoriului românesc de sub ocupația străină, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Ziua de 5 septembrie rămâne una bogată în semnificații istorice și culturale pentru România. De la nașterea unor mari personalități – medici, artiști și scriitori – până la evenimente politice și militare decisive, această dată subliniază diversitatea momentelor care au marcat parcursul național. În centrul acestei zile se află figura lui Alexandru Vlahuță, simbol al iubirii de țară și al devotamentului față de cultura română.
