Press "Enter" to skip to content

ARO, legenda românească 4×4

ARO (Auto România) a fost un producător de vehicule de teren situat în Câmpulung-Muscel, România, care a început producția în anul 1957. În decursul a aproape cinci decenii, ARO a produs peste 380.000 de vehicule, două treimi dintre acestea fiind exportate în peste 110 țări. Înainte de 1989, 90% din producția ARO era destinată exportului.

ARO era deosebit de notabilă în contextul industriei auto românești, fiind practic singura mașină cu componente 100% produse în România, în contrast cu modelele Dacia 1100 și Dacia 1300, care conțineau piese importate. Această autenticitate i-a conferit statutul de „perla coroanei” industriei auto din România.

Uzina ARO a fost amplasată pe locul unei foste fabrici de hârtie, operată între 1885 și 1899 de compania Letea Bacău. După dezafectarea fabricii în 1933, clădirile au fost folosite de armată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada postbelică, între 1950 și 1955, uzina a reparat vehicule militare românești și sovietice, iar în 1957 a început producția vehiculelor de teren ARO.

În perioada 1957-2006, Uzina ARO a fabricat peste 380.000 de autoturisme, cunoscute pentru robustețea, întreținerea facilă și costurile reduse. Primele vehicule produse au fost modelele IMS 57, urmate în anii ’70 de modele ARO, complet proiectate și fabricate în România. Succesul rapid al brandului a propulsat ARO pe locul patru mondial în topul vehiculelor de teren, după Jeep, Land Rover și Toyota.

ARO a avut o prezență globală semnificativă, cu vânzări notabile în țări precum Columbia, Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, SUA, Canada și diverse țări arabe. Angajații uzinei au călătorit frecvent în străinătate pentru a oferi instruire privind întreținerea și repararea vehiculelor ARO. În consecință, numărul angajaților a crescut substanțial, ajungând la peste 12.000 în anii 1970.

Brandul ARO a fost considerat unul dintre cele mai bune din lume în domeniul vehiculelor de teren, conform lui Alexandru Hagi, fondator al Muzeului Automobilului Românesc. Mihai Ciobanu, fost director general ARO, a remarcat că ARO concura de la egal la egal cu marii producători auto internaționali. În 2006, într-o enciclopedie a vehiculelor de teren, ARO a fost plasată pe locul al doilea după Hummer pentru modelele M 461 și ARO 244.

HTML Image as link
Qries

Modelul ARO IMS M 461, produs din 1964, a fost un mare succes la export, fiind exportat în aproape 47.000 de unități și câștigând două mari raliuri internaționale: Forests Rally în Belgia, în 1970, și Sons of Beaches în Oregon, SUA, în 1973. Fiabilitatea și prețul competitiv au contribuit la popularitatea modelului M 461.

Începând cu 1972, ARO a lansat seria ARO 24, cel mai de succes segment al producției sale, fabricată până în 2006. Aceste vehicule erau robuste, simple și foarte fiabile, deși consumul mare de combustibil a fost o problemă, în special după criza petrolului din anii ’70. Pentru a contracara acest aspect, ARO a introdus motoare diesel autohtone.

ARO 240, primul model al seriei 24, a fost dotat ulterior cu motoare diesel fabricate la Câmpulung și Brașov. Motorul TDX 28, un derivat din motorul L27, a fost singurul motor ARO clasificat cu normă de poluare Euro, fiind certificat Euro 2.

Modelul ARO 244 s-a vândut și în Statele Unite sub denumirea ARO Hunter, echipat cu aer condiționat, injecție electronică pe benzină și motor Ford V6.

În anii ’80, ARO a colaborat cu o firmă grecească pentru a monta mașini ARO destinate armatei grecești. Tot în această perioadă, modelul ARO 10, deși nu la fel de popular ca seria 24, a fost bine primit în Italia și Franța.

În colecția Muzeului Automobilului Românesc se află și modele rare precum ARO 12 și ARO 16, produse în ediții limitate. ARO 16, fabricat într-un singur exemplar, este considerat un precursor al mini SUV-urilor de astăzi, iar ARO 12 a fost realizat în colaborare cu Uzina Dacia.

sursa foto: auto4x4.ro

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries