Press "Enter" to skip to content

Călușul, obicei popular românesc

Ţara noastră este alcătuită din zone geografice distincte, fiecare având propriile caracteristici, obiceiuri şi tradiţii, oameni specifici, al căror suflet vibrează pe alte acorduri muzicale: Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana, Maramureş, Moldova şi Dobrogea. Toate aceste regiuni sunt fascinante, nu atât prin oraşele lor, unele foarte mari,
importante şi prospere economic şi cultural, ci mai ales prin satele lor în care mai regăsim încă nealterate anumite obiceiuri, porturi şi îndeletniciri. În ultimii ani oamenii au început să înţeleagă că trecutul nostru tradiţional este unic în Europa.

Comuna Stolnici, judeţul Argeş, zona în care se transmite din generaţie în generaţie intensul dans al căluşarilor. Aici se organizează anual „Festivalul căluşului argeşean― unde se adună trupe de căluşari din toate zonele geografice în care se mai păstrează şi astăzi acest dans, demonstrându-şi în faţa publicului talentul şi măiestria.

Aceşti tineri înţeleg că tradiţia zonei lor le-a oferit o oportunitate – aceea de a cunoaşte şi a promova un dans unic, fascinant – atât în ţară, cât mai ales peste hotare. Cu toate că de Rusalii se sărbatoreşte Pogorârea Sfântului Duh, romanii i-au asociat acestei sărbători şi semnificaţii magice. Căluşarii execută un ritual magic, care evoluează în jurul fructului de alun numit „calus‖. În dansul lor magic există un moment când unul dintre executanţi este doborât la pământ cu steagul de alun. Cei care joacă sunt iniţiaţi după un ritual secret, bine păstrat, pentru a fi demni de a juca acest dans. Căluşul se joacă în sărbătoarea Rusaliilor, când, timp de doua-trei săptămâni, căluşarii merg în sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobândit-o. Prin acest dans se protejează oamenii, vitele şi recoltele de forţele malefice.

HTML Image as link
Qries

 

sursa: TRADIȚII ȘI OBICEIURI LA ROMÂNI

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries