Este aproape imposibil de determinat când a apărut primul tip de cămașă, însă cercetările arată că acest articol vestimentar a fost purtat încă din perioada culturii Cucuteni. Dintr-o singură bucată de pânză, croită simplu, ia avea forma unei cruci și o deschizătură în partea de sus. În timp, ea a devenit nu doar un obiect util, ci un simbol cultural.
Ia românească – cămașa de sărbătoare
Ia este o cămașă tradițională de sărbătoare, realizată din pânză albă, in, bumbac sau borangic. Era decorată cu mărgele și broderii la mâneci și gât, având o eleganță aparte. În jurul gâtului era întărită cu un șnur răsucit, iar mânecile erau adesea încrețite la umeri și la încheieturi. Aceste detalii nu erau întâmplătoare, ci aveau un rol estetic și simbolic.
Tehnica și simbolistica broderiilor românești
Decorarea iei s-a transmis din generație în generație. Motivele tradiționale sunt geometrice, florale sau inspirate din natură. Fiecare cusătură poartă un mesaj, fie de protecție, fie de celebrare a frumuseții și fertilității. Aceste broderii românești transformau o simplă pânză într-o adevărată operă de artă populară.
Ia românească pe scena internațională
Popularitatea iei a crescut datorită unor personalități importante. Regina Maria a României, de origine engleză, adora costumul popular românesc și a contribuit la promovarea lui peste hotare. Totodată, Maria Tănase, celebra artistă, a purtat ia românească în concertele sale, oferindu-i un loc de cinste pe scena muzicii și culturii românești.
Ia – de la tradiție la modă modernă
Dacă în trecut era considerată un obiect de artizanat, astăzi ia românească este reinterpretată de designeri și purtată cu mândrie la nivel internațional. Ea a devenit o piesă vestimentară modernă, apreciată pentru autenticitatea și frumusețea ei atemporală.
Ia românească nu este doar o simplă cămașă tradițională, ci un simbol al identității culturale. De la originile sale în cultura Cucuteni, până la recunoașterea internațională și integrarea în moda contemporană, ia rămâne o mărturie vie a tradiției românești și o punte între trecut și prezent.
Foto: 2.bp.blogspot.com, romaniatourism.com
Comentariile sunt închise.