Calendar istoric: 27 octombrie
1687 – Tratatul de la Blaj
La 27 octombrie 1687, a fost semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe transilvănene să primească la iernat trupele imperiale. Acest act a reprezentat începutul penetrației austriece în Transilvania, marcând debutul unei perioade tensionate, cu numeroase conflicte militare între armata habsburgică și locuitorii cetăților transilvănene.
1872 – Convenția româno–austro–ungară
În anul 1872, la București, s-a încheiat o convenție între România și Austro-Ungaria privind joncțiunea liniilor ferate. Acest acord a avut un rol important în dezvoltarea infrastructurii feroviare, facilitând legăturile comerciale și diplomatice dintre cele două state.
1910 – Nașterea bizantinologului Alexandru Elian
Pe 27 octombrie 1910 s-a născut la București Alexandru Elian, istoric român și membru titular al Academiei Române din 1993. El este considerat unul dintre cei mai mari bizantinologi români, contribuind semnificativ la studiul civilizației bizantine și al relațiilor acesteia cu lumea românească.
1916 – Sfârșitul celei de-a doua bătălii de la Oituz
Această dată marchează încheierea celei de-a doua bătălii de la Oituz, un moment important al Primului Război Mondial. Trupele române au reușit să reziste eroic ofensivei puternice a forțelor germano-austriece, apărând cu determinare teritoriul național.
1918 – Ultimatumul guvernului român către trupele de ocupație
În contextul sfârșitului Primului Război Mondial, guvernul român a adresat trupelor de ocupație un ultimatum de 24 de ore pentru a părăsi teritoriul României. Acest gest a simbolizat voința de recâștigare a independenței și suveranității naționale.
1936 – Moartea scriitorului Bogdan Amaru
La 27 octombrie 1936 a încetat din viață Bogdan Amaru, prozator, dramaturg și eseist român. Opera sa literară, deși mai puțin cunoscută astăzi, a contribuit la diversificarea peisajului cultural interbelic.
1938 – Inaugurarea Coloanei fără sfârșit a lui Constantin Brâncuși
Pe 27 octombrie 1938 a fost inaugurată, la Târgu Jiu, una dintre cele mai emblematice creații ale sculptorului român Constantin Brâncuși – Coloana fără sfârșit (numită și Coloana Infinitului). Lucrarea face parte din ansamblul monumental de la Târgu Jiu, alături de Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, dedicate eroilor români căzuți în Primul Război Mondial.
Detalii despre Coloana fără sfârșit
Coloana are o înălțime impresionantă de 29,35 metri și este alcătuită din 16 module octaedrice suprapuse, plus câte o jumătate de modul la extremități. Forma sa este o stilizare a coloanelor funerare tradiționale din sudul României, iar denumirea originală a fost „Coloana recunoștinței fără sfârșit”.
Lucrarea a fost comandată de Aretia Tătărescu, președinta Societății „Liga Națională a Femeilor Gorjene”, care i-a oferit lui Brâncuși libertate deplină de creație și sprijin financiar. Alămirea sculpturii s-a realizat la fața locului printr-o tehnică inovatoare la acea vreme – pulverizarea sârmei de alamă, adusă special din Elveția. Greutatea totală a ansamblului depășește 29 de tone, ceea ce conferă monumentului o rezistență remarcabilă.
În anii 1950, autoritățile comuniste, sub influența sovietică, au intenționat demolarea Coloanei, considerând-o o manifestare a artei „burgheze”. Din fericire, acest plan nu a fost pus în aplicare, iar opera a devenit un simbol național și universal al recunoștinței și al spiritului românesc.
Coloana fără sfârșit rămâne una dintre cele mai importante creații ale artei moderne universale, reprezentând legătura dintre pământ și cer, dintre sacrificiu și eternitate.
Ziua de 27 octombrie concentrează momente definitorii pentru istoria și cultura românească: tratate, bătălii, contribuții științifice și creații artistice de o valoare inestimabilă. În centrul acestei date rămâne, însă, Coloana fără sfârșit – expresia eternă a geniului lui Brâncuși și a recunoștinței față de eroii neamului.
