26 octombrie: S-a născut Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, scriitor și primul savant român cu recunoaştere internaţională

Evenimente cronologice

HTML Image as link

1497. În 26 octombrie 1497 armatele moldovene conduse de Ştefan cel Mare au atacat şi înfrânt armata poloneză a lui Ioan Albert al Poloniei, în bătălia de la Codrii Cosminului.

1624

Pe aceeaşi dată s-a născut Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), mare cărturar şi mitropolit al Moldovei, poet şi traducător; în decembrie 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinţilor.

1673. S-a născut Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673 – 21 august 1723), domn al Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 şi 1710-1711), scriitor şi om de ştiinţă enciclopedic.

1802

La ora 10:55 pe 26 octombrie 1802, în România s-a produs un cutremur de magnitudine estimată între 7,9 şi 8,2 grade pe scara Richter; în urma seismului s-au prăbuşit Turnul Colţea din Bucureşti şi Biserica Sfântul Nicolae din Piteşti.

1807. Pe 26 octombrie 1807 s-a născut Barbu Catargiu, jurnalist şi politician român, primul prim-ministru al Principatelor Unite (15/27 februarie-8/20 iunie 1862), asasinat în aceeaşi lună.

1844. În acea dată s-a născut poetul român Nicolae Beldiceanu, colaborator al revistelor „Convorbiri literare” şi „Contemporanul”, preocupat de poezia romantică şi pesimistă, dar şi de cercetări arheologice la Cucuteni.

1860. Tot în 26 octombrie 1860:

A fost inaugurată, în prezenţa lui Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Iaşi, cu patru facultăţi: Drept, Filosofie, Ştiinţe şi Teologie.
În acelaşi an a fost înfiinţată la Iaşi „Şcoala de Arte Frumoase şi Pinacoteca”.

1894. Pe 26 octombrie 1894 s-a născut Silvia Creangă, matematiciană română — prima femeie din România care şi-a dat doctoratul în matematică.

1907. În 26 octombrie 1907 s-a născut Vasile Vasilache, compozitor şi actor de revistă român; tatăl compozitorului cu acelaşi nume junior, implicat în emisiunea „Ora veselă” de la Radio Bucureşti în perioada interbelică.

1987. Pe 26 octombrie 1987 a fost deschisă navigaţiei ramura nordică a Canalul Dunăre‑Marea Neagră: canalul Poarta Albă–Midia Năvodari.

1991. Sicriul cu osemintele eroului necunoscut a fost reinstalat în Parcul Libertăţii (Carol) (unde fusese mutat în 1957 şi dus la Mărăşeşti), restaurând-se astfel o parte din memoria naţională.

Dimitrie Cantemir

Originea, formarea şi domniile

Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673, în satul Silişteni (astăzi comuna ce poartă numele său), judeţul Vaslui. Era fiul lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei între 1685-1693, şi al Anei Bantăş.
A beneficiat de o educaţie remarcabilă: studii de grec, latină, slavonă, dar şi limbi orientale, fapt ce i-a permis să devină poliglot şi să abordeze teme variate din filozofie, istorie, geografie, muzică.
A domnit pentru prima oară în martie-aprilie 1693, în urma decesului tatălui său, însă nu a fost confirmat de Poartă (Imperiul Otoman). A doua domnie a avut loc între 1710-1711, perioadă în care a semnat apoi un tratat secret cu Petru Cel Mare al Rusiei, pledând pentru schimbarea echilibrului în favoarea Moldovei şi Rusiei.
După înfrângerea ruşilor şi a moldovenilor la Bătălia de la Stănilești (iulie 1711), Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde a trăit la Dimitrovka, primind titluri nobiliare şi continuându-şi activitatea în exil.

Activitatea intelectuală şi realizările

Cantemir a fost un erudit de faimă europeană, implicându-se în multiple domenii: enciclopedie, etnografie, geografie, filozofie, istorie, lingvistică, muzicologie şi compoziţie muzicală.
Printre lucrările sale de referinţă:

Descriptio Moldaviae (1714) – descriere în limba latină a Moldovei din punct de vedere geografic, etnografic, economic, alcătuită la cererea Academiei din Berlin.
Istoria moldo‑vlahă (Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor) – în care susţinea originea latină a limbii române şi a poporului de pe teritoriul vechii Dacii, lucrare fundamentală pentru Şcoala Ardeleană.
Historia incrementorum atque decrementorum aulae Othomanicae – lucrare în limba latină despre creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman, cu circulaţie largă în Europa.
În domeniul muzicii, Cantemir a compus aproximativ 350 de piese instrumentale şi a creat un sistem de notaţie pentru muzica otomană.
În 1714 a fost ales membru al Academia de Ştiinţe din Berlin (Societas Scientiarum Brandenburgica).

Importanţă şi moştenire

Cantemir este considerat unul dintre cei mai importanţi promotori ai umanismului românesc şi ai culturii pre-iluministe din secolele XVII-XVIII. Activitatea sa interdisciplinară, în care ştiinţa, filozofia, literatura şi muzica se împletesc, i-a conferit o dimensiune europeană rară pentru epoca respectivă.
El a deschis drumuri în studiul geografic şi etnografic al Moldovei, a adus cunoaştere europeană despre spaţiul românesc şi a legat cultura română de lumea ştiinţifică europeană.
În plus, pe plan muzical, contribuţia sa la conservarea muzicii otomane şi la interconectarea culturilor est-europene şi orientale îi conferă un statut aparte.
Moartea sa a intervenit la 21 august 1723 în Rusia, la Dmitrovka, unde trăise în exil. În anul 2023 România a declarat „Anul Cultural Dimitrie Cantemir” cu ocazia împlinirii a 350 de ani de la naştere.