„Iubiți-vă țara și nu vă învrăjbiți, nu vă dușmăniți! Pentru că această minune a lui Dumnezeu, care este România, ar putea fi distrusă. Pentru că, lesne de înțeles, salvată fiind România, ar putea fi salvată și Basarabia.”
„De fiecare dată, eu vin din Basarabia pentru a lua o gură de aer curat. La București, la Craiova sau oriunde. Dar, din păcate, uneori, mă întorc la Chișinău mai zdrobit sufletește. Recent, am fost la Constanța, la o manifestare religioasă și un ziarist m-a întrebat ce-ar putea face românii de aici pentru românii din Basarabia. Și am răspuns așa: „Iubiți-va țară și nu va învrăjbiți, nu va dușmăniți. Pentru că această minune a lui Dumnezeu, care este România, ar putea fi distrusă. Nu din afară, de dușmanii din afară, ci din interior. Deci, îndemnul: „Iubiți-va țară și nu va dușmăniți!“ cred că este primul lucru pe care românii din țară l-ar putea face pentru frații lor din Basarabia. Pentru că, lesne de înțeles, salvată fiind România, ar putea fi salvată și Basarabia.„ — Grigore Vieru
Nașterea și copilăria
Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935 în satul Pererîta, județul Hotin, Regatul României (actualmente în raionul Briceni, Republica Moldova). A urmat școala primară în satul natal, pe care a absolvit-o în 1950, iar în 1953 a finalizat studiile liceale la Lipcani.
Formarea academică
În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea de Filologie și Istorie, consolidându-și baza intelectuală pentru o carieră literară remarcabilă.
Debutul literar
Debutul său literar a avut loc în 1957 cu placheta de versuri pentru copii „Alarma”, care a fost bine primită de critici. Această etapă a marcat începutul unei activități literare prolifice, adresată atât copiilor, cât și adulților.
Tematică și opere importante
De-a lungul carierei, Grigore Vieru a explorat teme precum dragostea maternă, limba română și identitatea națională. Printre lucrările sale celebre se numără „Numele tău” (1968) și „Trei iezi” (1970). Cea din urmă a fost temporar retrasă de cenzura sovietică din cauza promovării simbolurilor naționale românești.
Activism cultural și național
Vieru a fost un susținător fervent al valorilor culturale românești în Basarabia. A participat la Marea Adunare Națională din 27 august 1989, contribuind decisiv la adoptarea grafiei latine în Republica Moldova, un pas esențial în afirmarea identității românești.
Recunoaștere academică
În 1993, Grigore Vieru a devenit membru corespondent al Academiei Române, o recunoaștere a meritelor sale literare și a influenței sale culturale.
Moartea și moștenirea
Grigore Vieru a decedat pe 18 ianuarie 2009 la Chișinău. Moștenirea sa literară continuă să inspire generații din Republica Moldova și România, fiind un simbol al rezistenței culturale și al iubirii pentru limba română.
