Palatul Cotroceni, fostă reşedinţă a regilor României

Palatul Cotroceni este unul dintre cele mai importante monumente istorice din București, fiind inițial reședința regilor României și devenind, după 1989, sediul oficial al Președinției României. Clădirea, înconjurată de un parc superb și de construcții auxiliare în stil tradițional românesc, are o istorie bogată ce începe încă din secolul al XVII-lea.

Originile: Mănăstirea Cotroceni

În anul 1679, domnitorul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. În doar doi ani, au fost finalizate biserica și anexele. Ulterior, domnia lui Constantin Brâncoveanu a continuat dezvoltarea acestui ansamblu religios, care a devenit loc de refugiu și rugăciune pentru domnitori.

În 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decis ca Mănăstirea Cotroceni să fie folosită drept reședință domnească de vară.

Transformarea în Palat Regal

Odată cu venirea pe tron a Principelui Carol I, vechile case domnești de la Cotroceni au fost oferite ca reședință de vară. Carol I a inițiat construirea unui palat modern în incinta mănăstirii, destinat moștenitorilor Coroanei.

• Arhitectul Paul Gottereau a realizat planurile în stil clasic venețian.

• În 1883, guvernul a aprobat un credit de 1.700.000 de lei pentru demolarea caselor vechi și începerea lucrărilor.

• Construcția palatului a debutat în 1888.

Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a remodelat aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală de mari dimensiuni și un foișor inspirat din arhitectura de la Mănăstirea Hurezi.

În 1896, Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat în Palatul Cotroceni, marcând începutul utilizării acestuia ca reședință regală oficială.

De la Palatul Pionierilor la restaurare

După 1949, palatul a fost transformat în Palatul Pionierilor, pierzându-și rolul de reședință regală.

Cutremurul din 1977 a afectat grav clădirea, iar lucrările de consolidare și restaurare au fost coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu și s-au întins pe parcursul a aproape 10 ani.

În 1984, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, a fost demolată biserica mănăstirii ridicată de Șerban Cantacuzino, un act care a șters o parte importantă a patrimoniului cultural.

Palatul Cotroceni după 1989

După Revoluția română din 1989, Palatul Cotroceni a fost desemnat reședința oficială a Președintelui României.

Astăzi, clădirea îmbină funcția politică de sediu prezidențial cu cea culturală, găzduind Muzeul Național Cotroceni, unde vizitatorii pot descoperi o parte din istoria și arta românească.

De la mănăstirea lui Șerban Cantacuzino la reședința prezidențială, Palatul Cotroceni a trecut prin transformări majore. Este un simbol al puterii, dar și un reper istoric și cultural de mare valoare pentru România.