Ocuparea Budapestei de către Armata Română și Tratatul de la Trianon (1919-1920)

Contextul după abdicarea lui Carol IV de Habsburg

După abdicarea împăratului-rege Carol IV (I) de Habsburg în noiembrie 1919, Ungaria a trecut printr-o perioadă de instabilitate politică și ideologică. În încercarea de a-și păstra teritoriile revendicate, ungurii au oscilat între monarhie, republică, alianța cu Antanta, comunism și fascism.

În martie 1919, cu sprijinul lui Lenin, a fost adus la putere Béla Kun, care a proclamat Republica Sovietică Ungară. Regimul comunist de la Budapesta a declanșat rapid o ofensivă militară împotriva Slovaciei și României.

Ofensiva Armatei Roșii Ungare și răspunsul românilor

La 15/16 aprilie 1919, trupele lui Béla Kun – două divizii, o brigadă, 137 de tunuri și 5 trenuri blindate – au atacat România, forțând râul Tisa.

Armata Română a răspuns printr-o contraofensivă decisivă pe un front de 200 km, atingând Tisa la 30 aprilie 1919. Deși principiile militare cereau continuarea luptei până la capitularea completă, marile puteri aliate au solicitat oprirea avansului.

Cucerirea Budapestei de către Armata Română

La 20 iulie 1919, Béla Kun a declanșat o nouă ofensivă, ceea ce i-a oferit generalului Gheorghe Mărdărescu șansa de a lansa atacul final. Armata Română a pătruns în Budapesta, singura capitală inamică ocupată militar de un stat din Antantă în timpul sau imediat după Primul Război Mondial.

După căderea regimului bolșevic, Béla Kun a fugit în Austria. În 14 noiembrie 1919, armata română s-a retras din Budapesta, lăsând orașul sub controlul armatei naționale ungare. La 16 noiembrie, amiralul Miklós Horthy a intrat în capitală, devenind ulterior regent al Ungariei (1920-1944).

Tratatul de la Trianon și recunoașterea Transilvaniei

La 4 iunie 1920, în Palatul Versailles, s-a semnat Tratatul de la Trianon între Ungaria și puterile aliate. Prin Articolul 45, Ungaria recunoștea oficial că Transilvania face parte integrantă din România.

Astfel, după luptele din 1919 și ocuparea Budapestei de către armata română, situația teritorială din Europa Centrală a fost stabilizată prin tratate internaționale.

Ocuparea Budapestei în 1919 a demonstrat forța și disciplina armatei române, marcând un moment unic în istoria Primului Război Mondial: România a fost singurul stat al Antantei care a ocupat o capitală inamică prin acțiune militară directă.

Evenimentele au culminat cu semnarea Tratatului de la Trianon, prin care Transilvania a fost recunoscută definitiv ca parte a României.