Press "Enter" to skip to content

Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacţie

Henri Coandă este considerat unul dintre cei mai respectați aviatori, dar și un om care a inovat acest domeniu. Coandă este unul dintre oamenii care au ”semnat actul de naştere” al avionului modern.

S-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase, tatăl său fiind generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Bucureşti şi fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp, în 1918, iar mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.

A învăţat la şcoala înfiinţată de Petrache Poenaru, sfătuitorul lui Tudor Vladimirescu, cu care era înrudită familia Coandă. A fost elev al Liceului „Sf. Sava” din Bucureşti, apoi al Liceului militar din Iaşi, pe care îl termină, în 1902, ca şef de promoţie (şi tatăl lui, Constantin Coandă, a terminat acest liceu ca şef de promoţie, în 1874). În 1905 a absolvit Şcoala de Artilerie, Geniu şi Marină din Bucureşti ca ofiţer de artilerie.

Până în 1909, Henri Coandă își terminase studiile. A urmat universitatea tehnică din Berlin, Technische Hochschule din Charlottenburg, precum și un program de studii de doi ani la Universitatea Științifică din Liege, care face parte din Institutul electric din Montefiore.

A absolvit cu cea mai înaltă distincție și a fost șef de promoție la Școala de Aeronautică Superioară din Paris.Una din ocupaţiile sale preferate, afară de ştiinţă, era sculptura, celebrul Rodin fiindu-i profesor. Analizând cu prietenul său Brâncuşi „esenţa zborului”, Coandă a transpus-o în formă tehnică.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni un avion fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910.

Turbopropulsorul Coandă 1910 era conceput să genereze forță prin accelerarea unei canități de aer pusă în mișcare de o suflantă centrifugă și era situată în interiorul unui carenaj tronconic. Turbina era precedată de un aparat director care nu se rotea, format din 15 palete fixe curbate în sens orar, care se vede în toate pozele cu vederea din față a aparatului. După 1956 Henri Coandă afirma că după turbină (în avalul său) existau două zone de postcombustie, sub forma a două “tubulări de reacție”, situate în “amândouă părțile” fuselajului în interiorul aceluiași carenaj tronconic. În aceste “tubulări” ar fi avut loc injectarea și arderea unui combustibil care producea “flăcări așa de puternice” încât se genera “o temperatură care se simțea foarte tare” incat a fost necesar să “acopere aceste flăcări, atât dedesubt cât și deasupra cu două plăci de mică”.

Henri Coandă
HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries