Drama din 28 iunie 1940
În istoria românilor, ziua de 28 iunie 1940 rămâne una dintre cele mai negre file. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 și a protocolului său secret, Uniunea Sovietică a impus României cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța. Acest act de forță a dus la o pierdere teritorială majoră și la începutul unei perioade de ocupație comunistă brutală.
Contextul istoric: Pactul Ribbentrop-Molotov
Pactul semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică la 23 august 1939 prevedea, printr-un protocol secret, împărțirea sferelor de influență în Europa de Est.
Prin articolul III, Basarabia intra în zona de interes a Moscovei, iar Germania își declara dezinteresul față de acest teritoriu.
La 27 iunie 1940, guvernul sovietic a emis un ultimatum României, cerând evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei în 24 de ore. Regele Carol al II-lea, confruntat cu o situație geopolitică critică, a convocat Consiliul de Coroană, unde doar șase din 26 de membri au votat pentru rezistență. Printre aceștia se aflau Nicolae Iorga și Victor Iamandi.
Invazia sovietică și teroarea roșie
Pe 28 iunie 1940, trupele sovietice au pătruns în Basarabia și Bucovina de Nord. Deși localnicii i-au întâmpinat cu pâine și sare, reacția trupelor a fost una de represiune violentă.
Tricolorul românesc a fost sfâșiat și înlocuit cu steagul roșu, iar sute de gospodari și intelectuali au fost arestați, deportați sau executați fără judecată.
Martorul ocular Boris Vasiliev, autorul cărții „Stalin mi-a furat copilăria”, descrie acel moment ca pe o zi de groază: „am văzut cum veneau trupele sovietice, și toată copilăria noastră s-a sfârșit atunci”.
Reacția autorităților române
Regele Carol al II-lea a consemnat în jurnalul său durerea și sentimentul de neputință al națiunii: „O zi de cumplită durere și lașitate națională”.
De asemenea, Liviu Rebreanu nota că cererea sovieticilor a fost „o lovitură neprevăzută și devastatoare”.
În lipsa sprijinului militar și diplomatic, România s-a văzut obligată să accepte umilirea și retragerea precipitată a trupelor și autorităților spre Prut.
Consecințele anexării sovietice
Evenimentele din vara anului 1940 au avut consecințe dramatice:
- Peste 3 milioane de români au rămas sub ocupație sovietică.
- Au urmat deportări în Siberia, execuții sumare și distrugerea instituțiilor românești.
- Identitatea națională a fost sistematic eradicată, iar limba română interzisă în administrație și școală.
Diplomatul Raul Bossy sintetiza tragedia astfel: „A început drama neamului românesc”.
Memoria unei zile negre
Astăzi, ziua de 28 iunie 1940 este comemorată ca simbol al tragediei și rezistenței românești.
Lucrări precum „Anul 1940. Drama românilor dintre Prut și Nistru” (Ioan Scurtu, Constantin Hlihor), „Drama României Mari” (Ion Giurcă) sau „Drama României. Rapt și umilință” (Alexandru Duțu, Maria Ignat) oferă o imagine completă a acelor evenimente.
Lecția istoriei
Anexarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța la 28 iunie 1940 rămâne o rană deschisă în conștiința românească. Este o lecție dureroasă despre pierdere, trădare și rezistența unui popor care nu și-a uitat niciodată rădăcinile.
Comentariile sunt închise.