Press "Enter" to skip to content

27 noiembrie 1940: Asasinarea marelui istoric Nicolae Iorga

Calendar istoric: 27 NOIEMBRIE

1640: Lege emisă de domnitorul Matei Basarab, prin care era limitată posibilitatea de închiriere a mânăstirilor de la Muntele Athos sau a altor locuri sfinte.

1818: S-a născut Aron Pumnul, lingvist și istoric literar român, fruntaș al Revoluției de la 1848 în Transilvania, profesor al lui Mihai Eminescu (d. 1866)

1865: S-a născut Petre Greceanu, general al Armatei României din Primul Război Mondial

1867: S-a născut Grigore Antipa, a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este savantul care a reorganizat Muzeul Național de Istorie Naturală în noua clădire care astăzi îi poartă numele, proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, edificată în anul 1906 și inaugurată de Carol I al României în anul 1908.

1884: S-a născut Vasile Voiculescu,  a fost un scriitor și medic român. În domeniul literar s-a distins în principal ca poet, dramaturg și prozator. (d. 1963)

1885: S-a născut Liviu Rebreanu, a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române. Este considerat, în tradiția critică românească, întemeietorul romanului modern în literatura română și unul dintre cei mai mari scriitori români din secolul al XX-lea. Romanele sale cele mai cunoscute, Ion și Răscoala, reprezintă o amplă frescă a vieții rurale dinainte de Primul Război Mondial.

1940: Masacrul de la Jilava: 64 de deținuți politici, dintre care 5 foști oficiali și susținători ai regelui abdicat Carol al II-lea al României, sunt uciși de Garda de Fier.

1940: Istoricul Nicolae Iorga este asasinat de legionari la Strejnic.

HTML Image as link
Qries

Nicolae Iorga a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

În anul 1940 regimul lui Carol al II-lea s-a prăbușit. Neașteptata cedare a Basarabiei și Bucovinei de nord sovieticilor a șocat societatea românească și l-a revoltat pe Iorga.La două ședințe ale Consiliului de Coroană ținute la 27 iunie, a fost unul din cei șase membri (din totalul de 21) care s-au opus ultimatului impus de URSS, cerând cu insistență apărarea armată a Basarabiei. Mai târziu, Dictatul de la Viena a cedat Ungariei Transilvania de Nord, astfel agravându-se criza politică și morală, care a dus la instaurarea Statului Național-Legionar cu Ion Antonescu în rol de Conducător, sprijinit de un guvern legionar. Iorga a decis să suspende apariția gazetei Neamul Românesc, explicând că „… s-a produs o înfrângere, steagul nu se predă, ci pînza lui se înfășoară în jurul inimei. Inima luptei noastre a fost ideea culturală națională”. Văzut vinovat pentru uciderea lui Codreanu, a primit noi amenințări de la Garda de Fier, prin scrisori de ură, atacuri în presa mișcării legionare (Buna Vestire și Porunca Vremii) și tirade de la sediul legionar din Văleni. S-a opus noului guvern susținându-și atașamentul față de regele care fusese obligat să abdice.

Profesorul Iorga se afla pe data de 27 septembrie 1940, în vila sa din Sinaia. Nicolae Iorga fusese arestat de un comando de legionari, în după amiaza zilei respective, în jurul orei 17:30, fără să opună rezistență. I s-a comunicat că va fi dus la București pentru interogatoriu.

Iorga a fost asasinat lângă Strejnicu, pe o vreme geroasă, cel mai probabil în noaptea de 27 spre 28 noiembrie.

Moartea lui Iorga a generat consternare și a cutremurat comunitatea academică. După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă. Discursul funerar a fost ținut de istoricul francez exilat Henri Focillon, din New York, numindu-l pe Iorga „una dintre personalitățile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei țări și în istoria inteligenței umane”. În țară, Garda de Fier a interzis plângerea sa în public, exceptând un necrolog în cotidianul Universul și o ceremonie ținută la Academia Română.[280] Un ultim omagiu a fost adus de filozoful Constantin Rădulescu-Motru, care-l numea, în termeni asemănători celor folosiți de Focillon, „curajosul intelectual al națiunii”, „toată înțelepciunea și originalitatea unui geniu român”, „… a întrupat puterea de muncă intelectuală a neamului nostru în gradul cel mai înalt…”.

1940: Asasinarea lui Virgil Madgearu în pădurea Snagov.

Asasinarea lui Virgil Madgearu a avut loc în noiembrie 1940, în timpul statului național legionar. Economistul și teoreticianul național-țărănist Virgil Madgearu a fost ucis de către o bandă de legionari, în cadrul unui plan mai larg care a vizat distrugerea susținătorilor reali sau închipuiți ai prigoanei anti-legionare a regimului lui Carol al II-lea. Planul a fost pus la cale la sfârșitul lui noiembrie 1940, pentru a coincide cu deshumarea rămășițelor pământești ale lui Corneliu Zelea Codreanu și ale altor legionari uciși sub regimul carlist.

1972: A încetat din viață Victor Eftimiu, a fost un dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător român de origine macedoromână, respectiv membru al Academiei Române și francmason român din perioada interbelică.

sursa/preluare: wikipedia.org

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries