Press "Enter" to skip to content

28 noiembrie 1877: Capitularea lui Osman Pașa, căderea Plevnei

Calendar istoric: 28 NOIEMBRIE

1863: S-a născut Eremia Grigorescu, general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război (d. 1919)

1877: Armata otomană condusă de Osman Paşa, a capitulat la Plevna, după un îndelung asediu al armatelor române și ruse. Înainte de capitulare situația forțelor otomane încercuite la Plevna devenise critică, deoarece proviziile erau pe sfârșite şi cu toată raționalizarea severă impusă de comandanții turci, hrana oamenilor şi a animalelor nu mai putea fi asigurată.

Lipsa de medici şi de medicamente au contribuit la declanșarea diferitelor epidemii, ce au dus la creșterea considerabilă a mortalității, atât în rândul trupelor, cât şi în acela al populației civile din zonă. Astfel, pentru Osman Paşa, cu tot prestigiul imens de care se bucura, devenea din ce în ce mai dificil să mențină moralul, ordinea şi disciplina ostașilor săi, iar starea de spirit a trupelor otomane a fost și mai serios afectată de înfrângerile suferite de armata lui Muktar Paşa pe frontul din Asia.

După ce tentativa lui Osman Pașa de a sparge încercuirea româno-rusă şi de a-şi retrage armata spre Sofia a eșuat, un fapt accidental a precipitat capitularea trupelor turcești. Astfel, Osman Paşa, a fost rănit de o schijă de obuz la piciorul stâng, iar după ce a fost transportat și adăpostit de către însoțitorii săi, într-un mic canton de lângă șoseaua spre Sofia, Osman Paşa s-a decis să capituleze.

Un ofițer turc s-a prezentat colonelului român Mihail Cerchez şi i-a comunicat condițiile capitulării. Peste aproximativ o jumătate de oră, un emisar al comandamentului armatei ruse a cerut ca predarea armatei otomane să se facă fără condiții. Aflat într-o situație fără ieșire, Osman Pașa a acceptat, dar a remis totuși generalului rus Ganeţki, sosit între timp în zonă, că se va preda numai armatei române. Căderea Plevnei a avut o importanță decisivă asupra desfășurării ulterioare a războiului, deoarece ca urmare a capitulării armatei otomane comandate de Osman Pașa, forțele române și ruse au putut continua ofensiva pe întregul teatru de operațiuni din Peninsula Balcanică, iar contribuția armatei române la câștigarea războiului s-a bucurat de o largă apreciere internațională. (sursa/preluare Facebook – Lecția de istorie)

HTML Image as link
Qries

1880: S-a născut Andrei Rădulescu, a fost un jurist și magistrat român, profesor universitar, academician și Președinte al Academiei Române între anii 1946 – 1948. Întemeietor al școlii de cercetare a dreptului românesc. Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (1938 – 1940).

1893: S-a născut Nicolae Colan, mitropolit ortodox al Ardealului, membru al Academiei Române (d. 1967)

1918: Consiliul General al Bucovinei adoptă moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României.

1919: România semnează la Washington o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minima de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere.

1915: A încetat din viață Neculai Culianu, matematician și astronom român, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române (n. 1832)

1920: A apărut la București săptămânalul Adevărul literar și artistic, continuator al Adevărului ilustrat. Fondator: Constantin Mille.

1920: A fost înființată la Paris Federația interaliată a foștilor combatanți (FIDAC), la care România a fost unul din membrii fondatori.

1941: A încetat din viață Vladimir Bodescu, a fost un avocat și om politic român, care a făcut parte din Sfatul Țării din Basarabia. A fost una din numeroasele victime ale comunismului sovietic.

1989: A încetat din viață Arsenie Boca, a fost un ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi al Mănăstirii Prislop, unde, datorită personalității sale, veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate.

A fost unul din martorii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.

sursa/preluare: wikipedia.org

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries