13 septembrie 1913: A încetat din viață Aurel Vlaicu, inventator și pionier al aviației române și mondiale

Data de 13 septembrie este marcată de evenimente istorice deosebit de importante pentru cultura, istoria și știința României. De la sfințirea celei mai mari mănăstiri din Balcani, la momente cruciale ale Revoluției de la 1848 și până la personalități de renume mondial, ziua de 13 septembrie rămâne o filă semnificativă în calendarul istoric.

1724: Sfințirea Mănăstirii Văcărești

Mănăstirea Văcărești, ctitorie a familiei Mavrocordat, a fost cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc și cea mai mare mănăstire din Balcani.
În urma politicilor de „sistematizare teritorială urbană și rurală” inițiate prin Legea nr. 58/1974, în decembrie 1984 întregul complex a fost demolat.
Astăzi, Mănăstirea Văcărești este amintită ca un simbol al patrimoniului cultural distrus.

1848: Bătălia din Dealul Spirii

La 13 septembrie 1848, o companie românească de pompieri a încercat ultima apărare a Revoluției de la 1848 în Țara Românească împotriva trupelor otomane.
Bătălia din Dealul Spirii rămâne un simbol al eroismului și al luptei pentru independență și libertate națională.

1838: Nașterea lui Otto Friedrich August Benndorf

Otto Friedrich August Benndorf, arheolog austriac, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut pe 13 septembrie 1838.
Contribuțiile sale la studiile clasice și arheologice i-au adus recunoaștere internațională.

1860: Nașterea lui Thoma Ionescu

Thoma Ionescu (1860–1926), medic român de renume, este fondatorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică.
A fost membru de onoare al Academiei Române și a lăsat o moștenire medicală de necontestat.

1899: Nașterea lui Corneliu Zelea Codreanu

Pe 13 septembrie 1899 s-a născut Corneliu Zelea Codreanu, politician român de extremă-dreaptă.
Fondator al organizației Mișcarea Legionară (cunoscută și ca Legiunea Arhanghelul Mihail sau Garda de Fier), a avut o influență puternică în România interbelică.
A fost perceput ca lider absolut de către „legionari”, care îi spuneau „Căpitanul”.
(Notă: personalitate controversată, asociată cu ideologii fasciste și antisemite.)

1913: Moartea lui Aurel Vlaicu, pionier al aviației românești

Aurel Vlaicu (1882–1913) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației care a marcat începuturile zborului atât în România, cât și pe plan mondial. Născut în comuna Binținți (astăzi denumită în cinstea lui Aurel Vlaicu), el a rămas în istorie prin contribuțiile sale la dezvoltarea avioanelor experimentale și prin curajul de a încerca misiuni îndrăznețe de traversare a Munților Carpați.
Studiile și formarea lui Aurel Vlaicu
Vlaicu și-a început studiile inginerești la Universitatea Tehnică din Budapesta, continuând la Technische Hochschule din München, unde a obținut diploma de inginer în 1907. După absolvire, a lucrat ca inginer la uzinele Opel din Rüsselsheim, acumulând experiență tehnică valoroasă.
Primele invenții și avioane
În 1908 s-a întors în satul natal, unde a construit un planor cu care a efectuat primele zboruri în 1909. Un an mai târziu, mutându-se la București, a început construcția primului său avion – Vlaicu I – realizat la Arsenalul Armatei. Aeronava a zburat din prima încercare, în iunie 1910, fapt rar în istoria aviației mondiale.
În 1911, Vlaicu a construit Vlaicu II, avion cu care a obținut cinci premii internaționale la mitingul aerian de la Aspern, Austria, în 1912. Concursul a reunit 40 de piloți din 7 țări, printre care și celebrul aviator francez Roland Garros.
Pe 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul Vlaicu II, Aurel Vlaicu s-a prăbușit în apropiere de Câmpina. Se presupune că tragedia a fost cauzată de un atac de cord. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București, loc de reculegere pentru numeroase personalități ale României.