Evenimente istorice petrecute la 21 septembrie
1538 – Începutul domniei lui Ștefan Lăcustă în Moldova
La 21 septembrie 1538, Ștefan Lăcustă, nepotul marelui domnitor Ștefan cel Mare, urcă pe tronul Moldovei. Domnia sa, care a durat doi ani, a fost marcată de tensiuni interne și de lupte pentru putere, într-o perioadă în care țara se afla sub presiunea otomană și sub influența nobilimii locale.
1847 – Prima lucrare modernă de alimentare cu apă a Bucureștiului
În 1847 are loc inaugurarea „Stabilimentului fântânilor de la Mihai Vodă”, prima lucrare modernă de alimentare cu apă a capitalei. Această realizare tehnică a reprezentat un pas major către modernizarea infrastructurii urbane a Bucureștiului, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor.
1864 – Nașterea Elenei Văcărescu, o voce românească la Paris
Pe 21 septembrie 1864 se naște Elena Văcărescu, scriitoare și traducătoare franceză de origine română. Membră de onoare a Academiei Române și dublă laureată a Academiei Franceze, Elena Văcărescu s-a remarcat prin activitatea sa literară și diplomatică în Franța. Relația sa sentimentală cu prințul moștenitor Ferdinand a provocat un scandal de proporții, fiind interzisă de Regele Carol I. În ciuda acestei interdicții, Văcărescu a continuat să promoveze cultura românească în mediile intelectuale pariziene.
1931 – Nașterea actorului Dem Rădulescu
În 1931 se naște Dem Rădulescu, unul dintre cei mai mari actori de comedie ai României. Cu o carieră remarcabilă în teatru, film și televiziune, Rădulescu a fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.
A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a în 1967 și, post-mortem, a primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea. În 2016, a fost omagiat cu o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, în semn de recunoștință pentru contribuția sa la arta teatrală românească.
1939 – Asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu
21 septembrie 1939 rămâne una dintre cele mai dramatice zile din istoria României moderne. În acea zi, prim-ministrul Armand Călinescu este asasinat la București de un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu.
Viața și activitatea lui Armand Călinescu
Născut la 4 iunie 1893, la Pitești, Armand Călinescu a fost jurist, filosof și om politic de mare anvergură. A urmat cursurile Facultății de Drept și ale Facultății de Filosofie din București, iar ulterior și-a obținut doctoratul în științe politice și economice la Paris, cu o lucrare despre stabilitatea monedei românești.
În plan politic, a fost un apropiat al regelui Carol al II-lea și a deținut mai multe funcții ministeriale – la Sănătate, Educație și Apărare Națională. În martie 1939, Călinescu este numit prim-ministru, într-o perioadă de mari tensiuni internaționale, odată cu declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Politica externă și relațiile internaționale
Ca prim-ministru, Armand Călinescu a susținut ferm alianța tradițională a României cu Franța și Marea Britanie. După invadarea Poloniei de către Germania nazistă, el a permis refugierea guvernului polonez pe teritoriul României, precum și tranzitul tezaurului polonez prin țară, demonstrând solidaritate și curaj politic într-un moment critic.
Conflictul cu Mișcarea Legionară și asasinatul
Armand Călinescu a fost unul dintre cei mai fermi opozanți ai Mișcării Legionare, organizație extremistă care căuta să preia controlul asupra statului român. Legionarii l-au considerat responsabil pentru reprimarea mișcării lor și pentru execuțiile din anii anteriori.
Pe 21 septembrie 1939, Călinescu a fost împușcat mortal în mașina sa, în centrul Bucureștiului. Asasinatul a fost organizat minuțios, iar cei implicați au fost prinși și executați în aceeași zi, fără proces.
1939 – Represaliile după asasinat
În noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939, regele Carol al II-lea a ordonat represalii sângeroase împotriva Mișcării Legionare. Aproximativ 252 de persoane, printre care 105 legionari, au fost executate fără judecată în întreaga țară. Cadavrele acestora au fost expuse în stradă timp de trei zile, ca avertisment pentru orice tentativă de revoltă împotriva statului.







Comentariile sunt închise.