Apasă „Enter” pentru a sări la conținut

17 ianuarie 2000: A încetat din viață Ion Rațiu, președintele pe care nu l-a avut România

Calendar istoric: 17 ianuarie

1749 – Reorganizarea învățământului în Țara Românească

HTML Image as link
Qries

La 17 ianuarie 1749, domnitorul Grigore Ghica a emis un hrisov prin care a reorganizat învățământul din Țara Românească. Acest act a pus bazele unei structuri educaționale moderne, stabilind bugetul Academiei Domnești din București, instituție care a devenit un centru cultural și științific esențial pentru epocă.


1821 – „Cererile norodului românesc”

În această zi, în anul 1821, a fost redactat documentul „Cererile norodului românesc, cu un pronunțat caracter constituțional. Cele peste 30 de puncte ale sale exprimau dorința poporului român de a pune capăt amestecului străin în treburile interne și de a iniția reforme majore în administrație și justiție. Documentul a devenit un simbol al Revoluției de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu.


1906 – Înființarea Oficiului Român de Invenții

Prin legea asupra brevetelor de invenții, adoptată la 17 ianuarie 1906, s-a înființat Oficiul Român de Invenții. Această instituție a permis înregistrarea atât a invențiilor românești, cât și a brevetelor de import, contribuind astfel la modernizarea economiei și la protejarea proprietății intelectuale în România.


1936 – Moartea lui Mateiu I. Caragiale

La 17 ianuarie 1936, s-a stins din viață Mateiu I. Caragiale, scriitor, poet și istoric al heraldicii românești. Fiul dramaturgului Ion Luca Caragiale, Mateiu a rămas cunoscut prin romanul „Craii de Curtea-Veche”, una dintre capodoperele literaturii române. Opera sa a reflectat rafinamentul și melancolia unei lumi apuse.


2000 – Ion Rațiu: un model de demnitate și patriotism

La 17 ianuarie 2000, România l-a pierdut pe Ion Rațiu, una dintre cele mai respectate figuri ale exilului românesc și ale politicii postdecembriste.

Origini și educație

Ion Rațiu s-a născut în 1917 la Turda, într-o familie nobilă transilvăneană, Familia Rațiu de Nagylak (Noșlac), atestată încă din secolul al XIV-lea și reînnobilată în 1625 de principele Gabriel Bethlen. Tatăl său, dr. Augustin Rațiu, a fost avocat, iar bunicul, Nicolae Rațiu, protopop greco-catolic al Turzii. Mama, Eugenia Rațiu (n. Turcu), era nepoata scriitorului Ion Codru-Drăgușanu, autorul lucrării „Peregrinul transilvan”.

A urmat școala în Turda și Cluj, iar în 1938 a obținut o diplomă în drept la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1943, a absolvit Universitatea Cambridge (Anglia) cu o diplomă în economie, consolidându-și pregătirea într-un context internațional.


Activitate diplomatică și exilul în Marea Britanie

În 1940, Ion Rațiu a fost numit consilier la Legația României din Londra, sub ministrul Viorel Tilea. După instaurarea regimului comunist, a ales să rămână în exil, trăind în Marea Britanie timp de 50 de ani. A militat constant pentru democrația și libertatea poporului român, devenind o voce respectată a exilului românesc.

În 1979, alături de soția sa Elisabeth Pilkington, a înființat și finanțat Fundația Rațiu, dedicată educației și promovării valorilor democratice. În 1984, a fondat Uniunea Mondială a Românilor Liberi, menită să unească diaspora românească împotriva comunismului.


Revenirea în România și activitatea politică

După Revoluția din decembrie 1989, Ion Rațiu s-a întors în România și a contribuit la reînființarea Partidului Național Țărănesc, alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreședinte al PNȚCD.
A candidat la alegerile prezidențiale din 1990, unde a obținut 4,29% din voturi, clasându-se pe locul al treilea, dar rămânând în memoria colectivă prin atitudinea sa calmă, civilizată și democratică.

Ulterior, a fost ales deputat de Cluj (1990, 1992) și de Arad (1996), continuându-și activitatea parlamentară în sprijinul valorilor democratice. În 1991, a fondat ziarul Cotidianul, unul dintre primele publicații independente din România postcomunistă.


Moștenire și recunoaștere

Ion Rațiu a fost desemnat membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Știință din România. A lăsat în urmă doi fii, Indrei Rațiu și Nicolae Rațiu, care continuă activitatea Fundației Rațiu.

Deviza sa, devenită simbol național, rămâne una dintre cele mai puternice expresii ale patriotismului autentic:

„Fii mândru că eşti român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil şi vechi. Civilizaţia are rădăcini adânci în pământul ţării noastre.” – Ion Rațiu


Ziua de 17 ianuarie marchează evenimente esențiale din istoria României, de la reforme educaționale și mișcări revoluționare, până la personalități care au modelat cultura și politica națională. Dintre acestea, Ion Rațiu rămâne un exemplu viu de demnitate, integritate și iubire de țară.

HTML Image as link
Qries

Comentariile sunt închise.