25 septembrie 1913: S-a născut Maria Tănase, privighetoarea cântecului popular românesc

Mircea Ciobanul (†1559) – domnitorul care a ctitorit Curtea Veche

La 25 septembrie 1559 se stingea din viață Mircea Ciobanul, domnitor al Țării Românești, fiul lui Radu cel Mare. După moartea sa, tronul a fost preluat de fiul cel mare, Petru cel Tânăr, în vârstă de doar 13 ani.
Supranumit „Ciobanul” pentru că, înainte de a deveni domnitor, cumpăra oi pentru Constantinopol, Mircea Ciobanul a fost un conducător care a sprijinit cultura și dezvoltarea urbanistică. A încurajat activitatea tipografică a lui Dimitrie Liubavici și a diaconului Coresi, contribuind astfel la răspândirea scrisului românesc.
Printre realizările sale se numără ctitorirea Bisericii Domnești de la Curtea Veche, cel mai vechi lăcaș de cult din București care s-a păstrat în forma sa originală până astăzi.

1872 – Inaugurarea Gării de Nord din București

Un moment important al infrastructurii românești s-a petrecut la 13 septembrie 1872, când a fost inaugurată Gara de Nord din București și s-a deschis prima linie feroviară București–Ploiești.
Piatra de temelie fusese pusă în 1868, în prezența domnitorului Carol I. Inițial numită Gara Târgoviștei, a primit denumirea actuală în 1888. Construită în formă de „U”, gara a fost extinsă și modernizată de mai multe ori.
Astăzi, clădirea este monument istoric (cod LMI B-II-m-B-18803). Ultima restaurare majoră a avut loc între 1997 și 1999, însă starea actuală a gării necesită investiții semnificative pentru a fi transformată într-o gară modernă de mare viteză, comparabilă cu marile noduri europene.

1875 – Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România

Pe 25 septembrie 1875 se năștea Marta Trancu-Rainer, una dintre figurile remarcabile ale medicinei românești. Ea a devenit prima femeie chirurg din România, deschizând drumul generațiilor viitoare de femei în domeniul medical, într-o epocă dominată de bărbați.

1881 – Nașterea poetului Panait Cerna

Tot la 25 septembrie, în anul 1881, venea pe lume Panait Cerna, poet, filosof și critic literar, de origine bulgară. Născut la Cerna, în județul Tulcea, și decedat la Leipzig în 1913, Panait Cerna a fost considerat un epigon al lui Mihai Eminescu, cultivând un stil tradiționalist și neoclasic.
Deși era vorbitor nativ de bulgară, Cerna a ales să scrie în română, contribuind la dezvoltarea liricii filozofice din literatura națională.

1913 – Maria Tănase, Pasărea măiastră a cântecului românesc

Secolul XX a fost îmbogățit de o voce unică – Maria Tănase, născută la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București.
Fiica lui Ioan Coandă Tănase, un grădinar modest, și a Anei Tănase, ardeleancă din Făgăraș, Maria a crescut în mijlocul cântecelor populare, al doinelor și bocetelor. Primele sale interpretări au fost inspirate din viața simplă a oamenilor de la marginea Bucureștiului.

A fost supranumită de Nicolae Iorga în 1938 „Pasărea măiastră”, iar presa vremii o numea „Edith Piaf a României” sau „Privighetoarea cântecului popular românesc”.
Talentul ei a fascinat nu doar publicul românesc, ci și pe marii artiști ai lumii. În 1939, la Expoziția Internațională de la New York, vocea sa a emoționat audiența americană, printre ascultători aflându-se George Enescu și Constantin Brâncuși.

Maria povestea mai târziu cu emoție:
„Când i-am cântat lui Brâncuși «Lung e drumul Gorjului», s-a întors cu fața la perete, ca să nu-i văd lacrimile.”

Artista a susținut turnee în Franța, Anglia, Turcia, Austria, Bulgaria și Cehoslovacia, devenind un simbol al identității naționale prin cântecele sale. A fost prima divă autentică a României, purtând cu mândrie tradiția populară în fața lumii.

În 1963, în timpul unui turneu la Hunedoara, Maria Tănase a aflat că suferă de cancer pulmonar. S-a întors la București pe 2 mai 1963, lăsând în urmă o moștenire culturală care va dăinui pentru totdeauna.