7 august în istoria României – repere cronologice
1819 – Nașterea lui Ioan Emanoil Florescu
Pe 7 august 1819 s-a născut Ioan Emanoil Florescu, general și om politic român, care avea să joace un rol important în viața militară și politică a țării. A fost de două ori prim-ministru al României, în guverne provizorii, între 17 aprilie – 6 mai 1876 și 2 martie – 29 decembrie 1891. Contribuțiile sale au marcat începuturile consolidării statului modern român.
1858 – Convenția de la Paris
La 7 august 1858, a fost adoptată Convenția de la Paris, document esențial pentru evoluția Principatelor Române. Aceasta a stabilit un regim parlamentar și censitar, desființând privilegiile marii boierimi. Convenția a fost pasul decisiv către Unirea Principatelor Române și organizarea unui stat modern, cu instituții democratice.
1864 – Înființarea Primăriei București
În anul 1864, la 7 august, a fost înființată Primăria București, marcând începutul administrației moderne a capitalei României. Primul primar ales a fost Barbu Vlădoianu, care a pus bazele organizării urbane și a început procesul de modernizare a orașului.
1911 – Moartea lui Badea Cârțan, ciobanul care a mers pe jos la Roma
Ziua de 7 august 1911 marchează moartea unuia dintre cei mai îndrăgiți și respectați români din Transilvania: Badea Cârțan.
Originar din satul Cârțișoara, județul Sibiu, Badea Cârțan a fost un țăran autodidact, un luptător pentru independența culturală a românilor din Transilvania. Într-o perioadă în care aceștia trăiau sub dominația Imperiului Austro-Ungar și nu se bucurau de drepturi, el a înțeles puterea educației și a culturii.
Timp de peste 30 de ani, a trecut de nenumărate ori munții Carpați, aducând sute de cărți românești din Vechiul Regat în Ardeal, ascunse în desagă. Gestul său, aparent simplu, a devenit un simbol al rezistenței culturale și al unității naționale.
Dorind să cunoască originile neamului românesc, în 1896, Badea Cârțan a pornit pe jos până la Roma, călătorind 43 de zile prin frig și ploaie, doar pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian, monumentul care dovedea romanitatea poporului român. Sosirea sa la Roma a uimit localnicii și presa vremii, care l-au numit „Dacul coborât de pe Columnă”.
De-a lungul vieții, Badea Cârțan a devenit un simbol al demnității, curajului și iubirii de neam. A murit la Sinaia, la vârsta de 62 de ani, iar pe mormântul său stă scris:
„Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său.”
Deși nu a mai apucat să vadă Marea Unire din 1918, spiritul său a continuat să inspire generații de români.
1922 – Greva muncitorilor de la Astra Arad
În 1922, muncitorii de la Fabrica de Vagoane Astra din Arad au declanșat o acțiune grevistă, cerând condiții mai bune de muncă și respectarea drepturilor lor. Această mișcare a fost una dintre primele manifestări de solidaritate sindicală din perioada interbelică, reflectând transformările sociale și economice din România Mare.
Ziua de 7 august reunește evenimente marcante pentru istoria României: nașteri, reforme politice, acțiuni sociale și sacrificii personale. Dintre toate, figura lui Badea Cârțan strălucește prin modestia și devotamentul său pentru cultura și unitatea românească. El rămâne simbolul omului simplu care a înțeles că lumina vine din carte, iar drumul spre libertate începe cu iubirea de neam și educație.
Comentariile sunt închise.