Marele moment istoric al Unirii Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, a fost imortalizat de un singur fotograf, Samoilă Mârza, un țăran din satul Galtiu, județul Alba. Supranumit „fotograful Unirii,” Mârza a ajuns să joace acest rol crucial din întâmplare, la vârsta de 32 de ani. Astăzi, numele său este cunoscut mai ales în rândul istoricilor, iar povestea sa continuă să impresioneze prin curajul, talentul și sacrificiile sale.
Cine a fost Samoilă Mârza?
Samoilă Mârza s-a născut pe 18 septembrie 1886, într-o familie de țărani români din satul Galtiu, comuna Sântimbru, județul Alba. Pierderea timpurie a mamei sale, Ana, a lăsat urme adânci asupra familiei, dar și o determinare deosebită în formarea lui Samoilă. După ce a urmat școala primară la școala confesională română unită din Galtiu și liceul la Alba Iulia, tânărul a fost trimis în ucenicie la fotograful sibian Iainek. Între 1909 și 1911, și-a perfecționat abilitățile și a învățat o meserie care avea să-l transforme într-un martor al istoriei.
Experiența din Primul Război Mondial
La începutul Primului Război Mondial, Samoilă Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară și a participat la lupte pe fronturile din Galiția și Italia. Talentul său l-a adus în serviciul topografic și fotografic al armatei, unde a învățat să documenteze evenimente cu precizie și profesionalism. Aceste abilități aveau să fie esențiale în cariera sa ulterioară.
Momentul Marii Uniri
După război, Samoilă Mârza s-a întors în Transilvania, iar pe 1 decembrie 1918, s-a aflat la Alba Iulia pentru a imortaliza Marea Adunare Națională. Lipsa unui fotograf oficial i-a oferit oportunitatea să devină „fotograful Unirii.” A realizat o serie de fotografii unice, printre care și cele care surprind mulțimile adunate pentru a proclama Unirea Transilvaniei cu România. Aceste imagini au devenit simboluri istorice de neprețuit.
Contribuția lui Mârza la promovarea Unirii
În 1919, Samoilă Mârza a publicat un album intitulat „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”. Acest album a fost folosit de delegația română la Conferința de pace de la Versailles pentru a susține cauza Unirii. Exemplarele au ajuns la personalități precum Regele Ferdinand I, Iuliu Maniu și generalul Henri Mathias Berthelot. Nicolae Iorga l-a elogiat în memoriile sale, recunoscând valoarea acestor imagini pentru posteritate.
Anii de glorie și uitare
După Unire, Samoilă Mârza a continuat să documenteze evenimente importante, cum ar fi vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia în 1919 și încoronarea regală din 1922. În 1929, la aniversarea a 10 ani de la Unire, a fost decorat pentru contribuția sa. Totuși, în anii târzii ai vieții, fotograful a trăit în sărăcie, fiind nevoit să vândă o parte din clișeele istorice pentru a-și asigura traiul.
Sfârșitul unei vieți marcate de sacrificii
Samoilă Mârza a murit pe 19 decembrie 1967, răpus de o boală incurabilă. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia, însă mormântul său a fost lăsat în paragină timp de decenii. În 2003, la inițiativa autorităților locale și a istoricilor, a fost ridicat un monument în memoria sa, iar în satul natal, Galtiu, i-a fost dezvelit un bust.
Moștenirea lui Samoilă Mârza
Astăzi, Samoilă Mârza este considerat un simbol al patriotismului și al pasiunii pentru adevăr. Clișeele sale continuă să inspire și să educe generațiile despre importanța Unirii și despre valorile care au definit acel moment istoric. Totuși, povestea sa tragică atrage atenția asupra nevoii de a păstra vie memoria celor care, prin sacrificii, au contribuit la scrierea istoriei.
Cuvinte de încheiere
Povestea lui Samoilă Mârza nu este doar despre un fotograf talentat, ci și despre un om care a înțeles importanța momentului și și-a pus talentul în slujba istoriei. Prin imaginile sale, Mârza a devenit un martor al Unirii și un simbol al determinării unui popor de a-și împlini destinul național.



Comentariile sunt închise.