Secolul al XIII-lea: Cavalerii teutoni și începuturile Branului
La sfârșitul secolului al XII-lea, Cavalerii Teutoni („Ordo domus Sanctae Mariae Theutonicorum Hierosolimitanorum”), un ordin religios catolic fondat în Țara Sfântă, au primit de la regele Andrei al II-lea al Ungariei teritoriul cunoscut sub numele de Țara Bârsei (Terra Borza sau Burzenland). Scopul era apărarea graniței sud-estice a Transilvaniei împotriva cumanilor și pecenegilor.
În perioada șederii lor, teutonii au ridicat o fortăreață la Bran, denumirea provenind din termenul slav „brana”, care înseamnă „poartă”. Această fortificație avea rol de supraveghere și apărare a trecătorii ce lega Transilvania de Țara Românească. Totuși, în 1226, cavalerii au fost izgoniți din regiune, iar construcția a fost abandonată pentru o perioadă.
1377 – Prima atestare documentară a Castelului Bran
Anul 1377 marchează un moment esențial: prima atestare documentară a Castelului Bran, consemnată într-un act emis de regele Ludovic I de Anjou (1342–1382). Prin acest document, brașovenii primeau privilegiul de a construi cetatea „cu munca și cheltuiala lor proprie”.
Fortăreața a fost concepută ca un punct strategic de apărare, construită pe o stâncă impunătoare, dominând trecătoarea Bran. Inițial, construcția avea forma unui patrulater neregulat, adaptată reliefului montan. Rolul său era de a controla accesul dintre Transilvania și Țara Românească, dar și de a asigura protecția graniței sudice a regatului maghiar.
Secolul al XVII-lea – Extinderi și fortificări
De-a lungul timpului, Castelul Bran a fost modificat și consolidat. În 1622, prin inițiativa principelui Gabriel Bethlen, a fost adăugat turnul de sud, menit să sporească apărarea. Tot atunci a fost ridicat un turn dreptunghiular pe latura estică, iar între 1883 și 1886, acoperișul castelului a fost refăcut și acoperit cu țiglă.
Aceste lucrări au păstrat structura originală, dar au adăugat castelului un aspect medieval spectaculos, care avea să devină un simbol arhitectural al Transilvaniei.
Castelul Bran și Familia Regală a României
Un moment de cotitură are loc în 1920, când Consiliul Orășenesc Brașov, la inițiativa primarului Karl Ernst Schnell, donează Castelul Bran Reginei Maria a României. Donația era un semn de recunoștință pentru contribuția reginei la Marea Unire din 1918.
Regina Maria a transformat castelul într-o reședință regală și a inițiat importante lucrări de restaurare între 1920 și 1929. Sub îndrumarea sa, fortăreața medievală s-a transformat într-o locuință elegantă, dar care și-a păstrat caracterul istoric și misterul arhitecturii sale.
După moartea reginei, în 1938, castelul a revenit fiicei sale, Principesa Ileana, căsătorită cu arhiducele Anton de Habsburg. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ileana s-a întors la Bran și a amenajat în incinta domeniului un spital pentru victimele de pe front, transformând locul într-un simbol al umanității.
Perioada comunistă și renașterea turistică a Castelului Bran
În 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului. În 1956, a fost deschis publicului ca muzeu de istorie și artă feudală, atrăgând vizitatori din întreaga lume.
Lucrările de restaurare începute în 1987 au fost finalizate în mare parte în 1993, când castelul a fost redeschis și reinclus în circuitul turistic internațional. Astăzi, Castelul Bran este unul dintre cele mai vizitate monumente din România, datorită legendei sale legate de Dracula și farmecului său medieval autentic.
Alte evenimente din 19 noiembrie
- 1861: Încheierea Conferinței naționale a fruntașilor politici români din Banat, la Timișoara. S-a adoptat o moțiune ce solicita autonomia Banatului față de Ungaria și încorporarea sa în Transilvania autonomă.
- 1837: Nașterea lui Aron Densușianu, istoric literar și folclorist, figură marcantă a culturii române.
- 1919: Moartea lui Alexandru Vlahuță, scriitor și membru de onoare post-mortem al Academiei Române, autor al operei „România pitorească”.
Ziua de 19 noiembrie poartă o însemnătate aparte în istoria României, prin evenimentele care au conturat identitatea națională și culturală. De la prima atestare a Castelului Bran, simbol al Transilvaniei și al regalității române, până la momentele marcante din Banat și cultura literară, această dată rămâne o filă de patrimoniu istoric de mare valoare.
sursa foto: Nelstill
Comentariile sunt închise.