1785 – Horea și Cloșca, eroii răscoalei din Transilvania
Contextul istoric
În anul 1784, iobagii români din Transilvania s-au ridicat împotriva abuzurilor nobilimii maghiare. Răscoala a fost condusă de Horea (Vasile Ursu Nicola), Cloșca (Ion Oargă) și Crișan (Marcu Giurgiu). Aceștia cereau desființarea iobăgiei, dreptul la pământ și recunoașterea românilor ca națiune liberă.
Guvernul a reacționat dur. După înăbușirea răscoalei, autoritățile au pornit o amplă vânătoare pentru prinderea conducătorilor.
Prinderea lui Horea și Cloșca
Pentru capturarea lui Horea, nobilii au pus o recompensă de 300 de galbeni. Pasurile de trecere spre Țara Românească și Moldova erau atent supravegheate, iar guvernul vienez a cerut chiar și Imperiului Otoman să nu ofere azil răsculaților.
Pe 27 decembrie 1784, Horea și Cloșca au fost trădați de pădurarul Anton Melzer din Abrud și prinși în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului. Martorii povestesc că, înainte de a fi capturat, Horea a ars documentele din sân, pentru a nu cădea în mâinile autorităților. La prinderea lor au participat șapte țărani, printre care Ștefan Trif și Nuțu Matieș, care ulterior au fost recompensați cu 600 de galbeni și eliberați din iobăgie.
Soarta lui Crișan
La 30 ianuarie 1785, a fost prins și Crișan, vândut de nouă țărani din satul Cărpeniș. A fost încarcerat la Alba Iulia, unde, neputând suporta tortura și umilințele, s-a spânzurat în celulă înainte de pronunțarea sentinței.
Ancheta și condamnarea
Cei trei conducători au fost aduși în fața unei comisii imperiale conduse de baronul Anton Iankovic. După o anchetă sumară, Horea și Cloșca au fost condamnați la moarte prin frângerea pe roată, una dintre cele mai crude pedepse prevăzute de „Constitutio Criminalis Theresiana”.
Execuția de pe Dealul Furcilor
În dimineața zilei de 28 februarie 1785, la ora 9:00, procesiunea execuției a pornit prin Alba Iulia. Horea și Cloșca au fost duși în două care separate, însoțiți de preotul Rațiu din Maierii Bălgradului. Locul execuției, Dealul Furcilor (astăzi cunoscut ca „Dealul lui Horea”), era păzit de un escadron de cavalerie toscană și circa 300 de pedestrași și husari.
Aproximativ 3.000 de iobagi români din peste 400 de sate au fost aduși să asiste, pentru a servi drept exemplu de „pedeapsă imperială”.
Execuția s-a desfășurat în mod ritualic:
- Cloșca a fost executat primul, primind 20 de lovituri de roată.
- Horea a asistat în picioare, apoi a fost frânt: patru lovituri i-au zdrobit picioarele, urmate de altele care i-au curmat viața.
Corpurile lor au fost tăiate în bucăți și expuse în țepe în satele din Alba și Hunedoara, pentru a descuraja viitoare răscoale. Organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, loc ce a devenit simbol al jertfei românești.
Recompensele trădătorilor
Împăratul de la Viena a recompensat cu aur și medalii pe cei care au participat la prinderea conducătorilor. Pădurarul Melzer a primit 100 de galbeni, țăranii din Abrud – 600 de galbeni și libertatea din iobăgie, iar cei care l-au trădat pe Crișan – 30 de galbeni. Distribuirea premiilor s-a făcut „cu solemnitate, în zilele de târg”, pentru a întări frica în rândul țăranilor.
1754 – Nașterea lui Gheorghe Șincai, cărturarul Școlii Ardelene
Născut la 28 februarie 1754, Gheorghe Șincai a fost istoric, filolog și poet, unul dintre fondatorii Școlii Ardelene. A studiat la Roma și Viena, iar alături de Samuil Micu a publicat prima gramatică tipărită a limbii române – Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (1780).
A întemeiat peste 300 de școli confesionale românești și a tradus manuale esențiale pentru elevi, contribuind decisiv la răspândirea culturii românești.
1859 – Prima revistă umoristică românească: „Țânțarul”
În București, la 28 februarie 1859, C.A. Rosetti și N.T. Orășanu au editat prima revistă umoristică din România – Țânțarul, care a apărut până la 15 august același an. Publicația a marcat începutul satirei moderne românești.
1863 – Nașterea lui Gheorghe Marinescu, întemeietorul neurologiei românești
Medicul Gheorghe Marinescu (1863–1938) este considerat părintele neurologiei românești. A descoperit reflexul palmo-mentonier și a descris sindromul ereditar Marinesco-Sjögren. În testamentul său, a scris:
„Prea multă nedreptate este în blagoslovita Țară Românească.”
1907 – Nașterea lui Mircea Eliade
La 28 februarie 1907 s-a născut Mircea Eliade, scriitor, filozof și istoric al religiilor, una dintre cele mai influente personalități culturale ale secolului XX.
1993 și 1997 – Repere culturale și istorice recente
- 1993: Premiera spectacolului „Richard al III-lea” la Teatrul Odeon, regizat de Mihai Măniuțiu.
- 1997: Regele Mihai I revine din exil, fiind primit oficial și de populație, și de autorități, recăpătând pașaportul românesc.
Ziua de 28 februarie marchează în istoria României sacrificiul, cultura și renașterea. De la moartea martirilor Horea și Cloșca, simboluri ale libertății, până la nașterea marilor intelectuali ai neamului, această dată rămâne o lecție de curaj, demnitate și continuitate românească.
