1588: Tratat de comerț cu Regina Angliei
La 27 august 1588, Petru Șchiopul, domn al Moldovei, încheie un tratat comerț inovator cu Elisabeta I, regina Angliei. Negociat de ambasadorul William Harebone la Constantinopol, acordul permitea supușilor englezi să se stabilească liber în Moldova, să practice negoț, să vândă și să cumpere bunuri. Documentul sublinia: „ba chiar a face toate cele ce societatea omenească și obiceiul caută pentru negoț și pentru trebuințele vieții”. Acest tratat comerț deschidea porți economice europene și reflecta diplomația activă a domnitorilor români.
1874: Moartea lui Ștefan Golescu
Pe 27 august 1874 încetează din viață Ștefan Golescu, figură proeminentă a politicii românești. Membru al familiei Golescu, el a ocupat funcții de ministru în mai multe guverne și a fost cel de-al optulea prim-ministru al României între 1867 și 1868. Contribuțiile sale la modernizarea statului au marcat perioada Unirii și consolidării instituțiilor naționale.
1877: Atacul trupelor române la Grivița – O victorie eroică în Războiul de Independență
Contextul general al bătăliei de la Plevna
Anul 1877 reprezintă apogeul Războiului de Independență al României. Asediul Plevnei, fortăreață otomană cheie, implica forțe ruso-române împotriva Imperiului Otoman. Atacul Grivița din 27 august (stil vechi; 8 septembrie stil nou) devine primul succes major al Armatei Române, integrat în ofensiva generală de la 30 august/11 septembrie.
Pregătirea atacului (26 august/7 septembrie – 29 august/10 septembrie)
Bombardamentele de artilerie încep la 26 august/7 septembrie și durează până la 30 august/11 septembrie. La 29 august/10 septembrie, Consiliul de război – prezidat de domnitorul Carol I, marele duce Nicolae I, împăratul Alexandru al II-lea și șefii de stat major – decide atacul general pentru 30 august/11 septembrie. Această planificare strategică subliniază coordonarea aliată ruso-română.
Ziua atacului: 27 august 1877 – Primul asalt asupra redanului
Exact la 27 august 1877 are loc primul atac al trupelor române. Misiunea de cucerire a redanului otoman (avanpost fortificat) din fața redutei Grivița-1 revine Regimentului 13 dorobanți, comandat de locotenent-colonelul Ion Petrovici, alături de subunități din Divizia a 4-a infanterie. Acest asalt inițial marchează debutul implicării active românești, distinct de ofensiva generală din 30 august.
Succesul rapid al acestui prim atac asupra redanului este răsplătit imediat: drapelul Regimentului 13 dorobanți primește Ordinul „Steaua României”. Ofițeri și soldați participanți sunt decorați cu același ordin sau cu medalia „Virtutea militară”. Victoria asupra avanpostului deschide calea spre reduta principală și demonstrează capacitatea combatantă a armatei române.
Ofensiva generală din 30 august/11 septembrie
În dimineața zilei de 30 august/11 septembrie, artileria trage până la prânz. La ora 15:00 se declanșează atacul general. Corpurile rusești execută asalturi violente, dar sunt respinse. Detașamentul Imeretinski cucerește temporar două redute, însă lipsa sprijinului de rezervă duce la retragere.
Divizia a 4-a română, sub comanda generală, lansează patru ofensive succesive asupra Grivița-1. Primele trei sunt respinse cu pierderi grele. Al patrulea atac, susținut de două batalioane ruse din Corpul 9 armată și efective din Divizia a 3-a infanterie română, reușește cucerirea redutei Grivița-1.
Descoperiri tactice și contraofensive otomane
În timpul luptei, se constată existența a două redute Grivița (Grivița-1 în față, Grivița-2 în spate). Forțele otomane lansează contraatacuri nocturne pentru recâștigare, dar trupele române rezistă eroic, consolidând poziția.
Pierderi și semnificație
Cucerirea Grivița-1 – singurul succes al zilei – costă Divizia a 4-a 1.327 de morți și răniți, inclusiv 27 ofițeri (conform „Istoria Militară a Românilor”). Acest atac Grivița devine simbol al curajului românesc, contribuind decisiv la victoria finală de la Plevna și la obținerea independenței.
1916: Declarația de război împotriva Austro-Ungariei
La 27 august 1916, ora 21:00, ambasadorul Edgar Mavrocordat depune declarația război la Ministerul Austro-Ungar de Externe. România intră în Primul Război Mondial de partea Antantei. Armata română avansează pe trei direcții în Transilvania, vizând unirea cu provinciile istorice.
1917: Moartea lui Ion Grămadă
Pe 27 august 1917 moare Ion Grămadă, scriitor, istoric și publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial. Contribuțiile sale culturale și sacrificiul pe front subliniază lupta pentru identitate națională.
1943: Moartea Mareșalului Constantin Prezan
La 27 august 1943 încetează din viață Constantin Prezan, mareșal al României. Comandant în campaniile din 1916-1919, el a jucat un rol esențial în Marea Unire.
1965: Moartea lui Eusebiu Camilar
Pe 27 august 1965 moare Eusebiu Camilar, scriitor și traducător român, membru corespondent al Academiei Române din 1955. Opera sa enrihece literatura națională.
1989: Oficializarea limbii române în RSS Moldovenească
La 27 august 1989, Marea Adunare Națională de la Chișinău decide oficializarea limbii române și trecerea la alfabetul latin, un pas spre renaștere națională.
1991: Declarația de Independență a Republicii Moldova
Pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chișinău adoptă independență Moldova, proclamând suveranitatea față de URSS. Acest act completează drumul spre statalitate modernă.
–
27 august rămâne o dată emblematică în istoria României, de la tratat comerț medieval la independență Moldova. Evenimentele, în special atacul Grivița din 1877, ilustrează rezistența și aspirațiile naționale.
Comentariile sunt închise.