Rezultatele pentru clasamentul THE 2026 (Times Higher Education) pe domenii de studiu au fost publicate, iar concluziile sunt alarmante pentru România. Cu o singură excepție, universitățile noastre au eșuat în a se clasa în prima jumătate a topului mondial. De la absența totală în domeniul Drept, până la rezultate modeste în Informatică, sistemul academic pare blocat într-o criză profundă de performanță.
Unde se clasează universitățile din România în Times Higher Education 2026?
Clasamentul internațional analizează performanța instituțiilor prin indicatori precum calitatea predării, mediul de cercetare, relația cu industria și deschiderea internațională. În timp ce giganți precum MIT, Oxford sau Harvard domină primele poziții, universitățile românești se regăsesc, în majoritate, în subsolul clasamentului.
Clasamentul Times complet poate fi consultat aici.
Iată o radiografie a celor mai importante domenii:
1. Științele Fizicii – Singura reușită parțială
Acesta este singurul domeniu unde România a reușit să intre în prima jumătate a clasamentului (din 1497 de universități):
- 501-600: Universitatea Transilvania din Brașov
- 801-1000: Universitatea Dunărea de Jos din Galați
- 1001-1250: Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara.
2. Informatică și Inginerie – Rezultate sub așteptări
Deși România se mândrește cu industria sa IT, în clasamentul THE 2026, universitățile de profil stau neașteptat de rău:
- Informatică (din 1165): Cele mai bune clasări (UBB, Suceava, UTCN, București) sunt în intervalul 801-1000.
- Inginerie (din 1488): UBB este singura în intervalul 801-1000, restul (Politehnica București, Iași, Timișoara) fiind peste poziția 1001.
3. Educație și Drept – Zonele de „blackout” academic
Cea mai gravă situație se regăsește la:
- Educație: Doar UBB și Universitatea din București apar în top, în intervalul 601-800.
- Drept: Universitățile românești lipsesc cu desăvârșire din peisajul academic internațional.
Tabel Comparativ: Topul pe domenii în România (THE 2026)
| Domeniu | Cea mai bună universitate românească | Interval Poziție |
| Științele Fizicii | Univ. Transilvania din Brașov | 501-600 |
| Psihologie | UBB Cluj / UVT Timișoara | 401-500 |
| Medicină | UMF Carol Davila București | 601-800 |
| Informatică | UBB / Suceava / UTCN / București | 801-1000 |
| Educație | UBB / Univ. București | 601-800 |
De ce eșuează sistemul universitar românesc?
Experții consultați trag un semnal de alarmă asupra cauzelor structurale care mențin România în afara competiției globale.
„Economia comunistă” a educației
Profesorul Mihai Maci (Universitatea din Oradea) compară sistemul actual cu o structură de asistență socială:
„Sistemul universitar românesc e făcut să dea de lucru la oameni, nu să producă ceva. Funcționează ca un mediu pentru tinerii care n-au unde se angaja, transformând cercetarea în butaforie.”
Cultura plagiatului și lipsa integrității
Marian Staș, expert în politici educaționale (Harvard Kennedy School), subliniază că onestitatea academică este fundamentul performanței. În România, însă, plagiatul rămâne o problemă „intravenoasă”:
- Lipsa finanțării serioase: Universitățile de top au bugete și portofolii de cercetare de sute de ani.
- „Universități de cartier”: Trei sferturi din instituțiile locale nu au calibru internațional.
- Forme fără fond: Multe publicații științifice sunt realizate doar pentru punctaj, fără a genera cunoaștere reală.
Ce s-ar putea face pentru redresarea situației?
Deși perspectivele par sumbre, există soluții care ar putea schimba traiectoria educației superioare din România:
- Autonomie Totală și Descentralizare: Marian Staș pledează pentru o independență reală a universităților, care să le permită să elimine plagiatul și să atragă finanțări private.
- Cross-registration (Transferabilitatea creditelor): Un model împrumutat din SUA, unde studenții pot urma cursuri la universități partenere, crescând calitatea pregătirii prin competiție și colaborare.
- Reformarea cercetării: Trecerea de la „munți de maculatură” (articole scrise doar pentru avansare) la cercetare aplicată, conectată direct cu industria, după modelul laserului de la Măgurele.
