Calendar istoric: 1 NOIEMBRIE
1599: Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intra sub stăpânirea domnului muntean.
Domnia lui Ieremia Movilă, devotat politicii poloneze (acesta încheiase un tratat de vasalitate cu Polonia), însemnase practic îndepărtarea Moldovei de Sfânta Alianță. În Transilvania, Sigismund renunța la tron în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Báthory (un aderent la politica cancelarului polon Jan Zamoyski). Ieremia Movilă și cancelarul Zamoyski intenționau să așeze în scaunul Țării Românești pe Simion Movilă, fratele domnului Moldovei, ceea ce amenința existența Alianței. În aceste circumstanțe, în iulie 1599 Mihai Viteazul a trimis o solie la Praga pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea pentru intervenția în Transilvania, cu intenția de a sparge cercul de adversități ce-l împresura. Primind un răspuns favorabil, la sfârșitul aceluiași an, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români și mercenari de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei Báthory (Bătălia de la Șelimbăr, 18/28 octombrie 1599) își face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortăreței de la episcopul Demetrius Napragy. Andrei Báthory a fost ucis la scurt timp după bătălia de la Șelimbăr, având vârsta de 28 de ani.
Mihai a primit cu durere vestea morții lui Báthory, el puse să se îngroape după cuviință capul lui Andrei, în mausoleul pe care acesta însuși îl pregătise în Alba Iulia, și urmă chiar sicriul, ținând în mână lumânarea, după obiceiul românesc. După biruința de la Șelimbăr, Mihai a înființat (sau reînființat, între specialiști se poartă încă discuții) mitropolia ortodoxă de la Alba Iulia , un prim pas spre recunoașterea oficială a confesiunii ortodoxe. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar ca guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei, Dieta recunoscându-i titlul de locum tenens al Transilvaniei, așa cum se specifică în diplomele latine. În actele slavone însă, el se intitulează domn al Țării Românești și Ardealului. (Mihai Bărbulescu ș.a., 2002, p. 190).
1823: S-a născut Lascăr Catargiu, om politic român, prim-ministru al Principatelor Unite și al Regatului României (d. 1899),.
Născut în Iași, în noiembrie 1823, aparținea unei vechi familii muntene, un membru al căreia fiind exilat de Matei Basarab în secolul XVII s-a stabilit în Moldova. A aderat la petiția-proclamație adresată domnitorului Mihail Sturza la 28 martie 1848, ceea ce a dus la surghiunirea sa pe una din moșiile familiei sale din ținutul Neamț.
Prin politica sa, care a prevenit o revoluție și a revitalizat popularitatea coroanei, a fost considerat ca nepatriot și reacționar de liberali, care au ajuns la putere în 1876; o propunere de a demite întreg cabinetul Catargiu a fost retrasă în 1878. În anul 1884 Catargiu a unit partidul său cu o grupare liberală dizidentă, condusă de Gheorghe Vernescu, pentru a forma Partidul Liberal Conservator, în care Catargiu și Petre Carp își disputau conducerea partidului.
1835: A apărut, la București, prima revistă românească de teatru, Gazeta Teatrului Național, condusă de Ion Heliade Rădulescu.
1864: A fost reînființat Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher (director: 1864-1869).
1886: S-a născut Gheorghe Băgulescu, general român, scriitor și colecționar de artă.
A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum și-a condus compania din Regimentul 1 Vânători în Bătălia de la Oituz, din anul 1917. „Pentru vitejia și avântul cu care a comandat compania în ziua de 29 iulie la cucerirea cotei 408, sud Grozești, menținând-o împotriva tuturor contraatacurilor. La 3 august a atacat viguros un detașament inamic care amenința retragerea, restabilind situația critică.”
1886: S-a născut Valentin Coposu, protopop român unit, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Valentin Coposu, alternativ Valentin Copoș, (n. 1 noiembrie 1886, Deleni, Sălaj – d. 28 iulie 1941, Coșlariu) a fost un protopop român unit (greco-catolic), delegat la Alba Iulia, tatăl lui Corneliu Coposu. Valentin Coposu a urmat studiile gimnaziale la Liceul Minoriților din Șimleu, unde a beneficiat de o scutire de taxe din partea cardinalului Lőrinc Schlauch.
Ultimii ani de liceu i-a absolvit la Liceul de Stat din Baia Mare. După bacalaureat a studiat teologia la Universitatea din Budapesta. A fost hirotonit preot în data de 12 decembrie 1909. După hirotonire a condus timp de peste 30 de ani parohia Bobota.
1918: A încetat din viață Ionel Nicolae Romanescu, aviator român. A fost un aviator si pionier al aviației romane. In 1910 a construit si a zburat pentru prima datǎ in Romania cu un planor. Era văr primar cu generalul de escadră Mihail Romanescu.
1924: S-a născut Ovidiu Bojor, inventator român, membru al Academiei de Științe Medicale. Este un fitoterapeut român, doctor farmacist, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale. Este deținător al titlului de Senior Honoris Causa, brevet acordat de către Forumul Președinților Patronatelor din România și Diploma de Merit Academic, acordată de președintele Academiei Române. Ovidiu Bojor este un renumit farmacist și deopotrivă fondator al fitoterapiei moderne în România.
1928: Inaugurarea Radio România. Este un serviciu public autonom de radiodifuziune de interes național, cu atribuții de informare, educație și divertisment, independent editorial, care își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condițiile Legii nr. 41 din 17 iulie 1994 (republicată și actualizată) și în conformitate cu convențiile internaționale la care România este parte.
sursa/preluare: wikipedia.org
Comments are closed.