Evenimente și personalități istorice – 14 februarie
1821 – Moartea cărturarului Petru Maior
La 14 februarie 1821 a încetat din viață Petru Maior, istoric, filolog și scriitor român, unul dintre corifeii Școlii Ardelene. Protopop greco-catolic de Reghin, Petru Maior a contribuit la afirmarea conștiinței naționale românești prin lucrări dedicate originii și unității limbii române. A fost un promotor al iluminismului și un susținător al educației în limba română.
1851 – Înființarea societății „Junimea română” la Paris
Tot într-o zi de 14 februarie, dar în 1851, la Paris s-a înființat „Junimea română”, o societate politică și culturală fondată de tinerii studenți români, sub îndrumarea lui Nicolae Bălcescu și Constantin Alexandru Rosetti. Scopul organizației era promovarea idealurilor naționale și unitatea românilor din toate provinciile istorice.
1891 – Nașterea prozatorului Gheorghe Banea
În 1891 se năștea Gheorghe Banea, profesor, prozator și romancier român. Participant la Campania din Balcani în timpul Primului Război Mondial, a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler pentru meritele sale militare și culturale.
1901 – Nașterea geologului Miltiade Filipescu
La 14 februarie 1901 s-a născut Miltiade Filipescu, geolog și paleontolog român, membru titular al Academiei Române. Activitatea sa științifică a contribuit la dezvoltarea geologiei și paleontologiei în România.
1902 – Nașterea lui Ion Călugăru
Un an mai târziu, în 1902, se năștea Ion Călugăru, publicist, dramaturg și prozator român de origine evreiască. A fost o figură importantă a avangardei literare românești, parte a curentelor expresioniste și suprarealiste.
1929 – Înființarea Camerelor de Comerț și Industrie din România
În anul 1929, statul român a înființat Camerele de Comerț și Industrie, instituții menite să sprijine dezvoltarea economică, colaborarea dintre mediul privat și autoritățile centrale, precum și promovarea exporturilor românești.
1970 – Moartea actorului Grigore Vasiliu Birlic
Tinerețea și începuturile carierei
Pe 14 februarie 1970, România pierdea un mare artist: Grigore Vasiliu Birlic (născut în 1905), unul dintre cei mai iubiți și talentați actori de comedie ai scenei românești. Numele său real era Grigore Vasiliu, iar porecla „Birlic” provine de la rolul care l-a consacrat în piesa cu același nume.
Încă din copilărie, profesorii îi recunoșteau talentul comic și capacitatea de a transforma orice situație într-un moment de râs autentic. Scriitorul Eugen Dimitriu își amintea că „o simplă grimasă a lui Birlic era suficientă pentru a stârni hohote de râs”.
Cariera teatrală și consacrarea
După ce a debutat la Teatrul Național din Cernăuți, Birlic a fost remarcat pentru rolul său din „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale, în care l-a interpretat pe Dandanache. Ulterior, regizorul Victor Ion Popa l-a distribuit în „Amanetul” de Holberg, confirmând talentul său excepțional.
De-a lungul carierei, Birlic a fost nu doar actor, ci și director al mai multor companii teatrale, printre care și trupa „Colorado”. După instaurarea regimului comunist și naționalizarea teatrelor, el s-a reîntors pe scena Teatrului Național din București, unde a colaborat cu regizorul Sică Alexandrescu.
Recunoaștere și distincții
În 1953, Grigore Vasiliu Birlic a primit titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române, iar câțiva ani mai târziu, pe cel de Artist al Poporului. A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) pentru întreaga sa activitate în teatru și film.
Criticii l-au numit „un geniu al comediei românești”, iar Radu Beligan îl considera egalul lui Constantin Tănase. Umorul său natural și expresivitatea feței l-ar fi putut transforma într-o stea internațională, dacă nu ar fi fost constrâns de contextul cinematografiei românești a epocii.
Birlic în străinătate – succesul la Festivalul Goldoni
În 1956, a participat la Festivalul Goldoni de la Veneția, alături de Alexandru Giugaru și George Calboreanu, cu piesa „Bădăranii”. În ciuda ploii torențiale care a izbucnit în timpul spectacolului, publicul italian a rămas pe loc, aplaudându-l în delir. Momentul a confirmat dimensiunea universală a talentului său.
Grigore Vasiliu Birlic rămâne o legendă a comediei românești, simbol al naturaleții și farmecului autentic. Moștenirea sa artistică inspiră generații de actori și iubitori de teatru.
1994 – Tratatul de prietenie româno-croat
În 1994, în timpul vizitei la București a președintelui croat Franjo Tudjman, a fost semnat Tratatul de prietenie și colaborare româno-croat, un pas important în consolidarea relațiilor diplomatice postcomuniste.
1996 – Acord între România și Vatican
În 1996, Biblioteca Apostolică a Vaticanului a aprobat microfilmarea unor documente referitoare la istoria României, permițând accesul cercetătorilor români la surse istorice valoroase.
2002 – Repatrierea rămășițelor lui Carol al II-lea și Elena Lupescu
În 2002 au fost repatriate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea și ale soției sale Elena Lupescu, eveniment care a marcat un moment simbolic în relația României contemporane cu propria istorie monarhică.
Ziua de 14 februarie nu este doar asociată cu sărbători moderne, ci și cu momente esențiale din istoria și cultura României. De la corifeii Școlii Ardelene până la geniul comic Grigore Vasiliu Birlic, această dată reunește personalități care au modelat identitatea culturală românească.
Comentariile sunt închise.