Calendar istoric: 14 IULIE
1932: Nașterea sculptorului avangardist Gheorghe Iliescu-Călinești
Gheorghe Iliescu-Călinești, unul dintre cei mai importanți sculptori români avangardiști, s-a născut în 1932. Provenind dintr-o familie de artiști – tatăl său, renumit cioplitor în lemn, crea catapetesme de biserici pictate de celebrul Iosif Keber – Gheorghe Iliescu a deprins tainele sculpturii încă din copilărie. După absolvirea școlii primare în comuna natală și a Liceului „N. Bălcescu” din Pitești, acesta a studiat la Academia de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din București, secția Sculptură, sub îndrumarea profesorului Corneliu Medrea. Gheorghe Iliescu-Călinești a absolvit în promoția 1959 și a devenit un nume de referință în sculptura modernă românească.
1932: Moartea sculptorului Dimitrie Paciurea
În 1932 a încetat din viață Dimitrie Paciurea, unul dintre cei mai valoroși sculptori români ai secolului XX. Paciurea a fost nu doar sculptor, ci și grafician, acuarelist și profesor, fiind numit de criticul Petru Comarnescu „Luchianul sculpturii românești”. Alături de Constantin Brâncuși, Paciurea este o figură emblematică a artei românești, remarcându-se prin inovațiile aduse în sculptură și desen. Ciclul „Himerele”, început în 1920, reprezintă punctul culminant al creației sale, marcând o etapă de referință în arta românească și europeană.
1939: Neculai Costăchescu – o pierdere pentru știința și politica românească
În 1939 a murit Neculai Costăchescu, chimist și om politic român, profesor la Facultatea de Științe și la Facultatea de Medicină din Iași, membru de onoare al Academiei Române din 1936. Contribuțiile sale la dezvoltarea științei și educației din România rămân valoroase.
1947: Afacerea Tămădău – un moment decisiv în istoria politică a României
La 14 iulie 1947 a avut loc „Afacerea Tămădău”, când un grup de zece lideri ai Partidului Național Țărănesc (PNȚ), printre care Ion Mihalache (vicepreședinte), Nicolae Penescu (secretar general) și Nicolae Carandino (directorul ziarului „Dreptatea”), a fost arestat pe aeroportul Tămădău, lângă București, sub acuzația de tentativă de fugă din țară. Evenimentul a marcat o cotitură în istoria politică a României postbelice.
1967: Moartea lui Tudor Arghezi, mare scriitor român
Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880 – d. 14 iulie 1967), una dintre cele mai complexe și influente personalități ale literaturii române, a decedat la București. Arghezi este recunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești moderne, influențată de baudelairianism. Opera sa cuprinde poezie, proză, teatru, pamflete și literatură pentru copii, rămânând un autor controversat și profund original. Originea pseudonimului „Arghezi” a fost intens dezbătută de critici și istorici literari.
1987: Mihail Fărcășanu – dispariția unui important om politic și scriitor
În 1987 a încetat din viață Mihail Fărcășanu, jurist, politician și scriitor român. A fost președintele organizației Tineretului Național Liberal între 1940 și 1946, marcând perioada interbelică și începutul exilului politic românesc.
