31 august în calendarul istoric
1868 – Dimitrie Cazacovici, istoric și filolog aromân
La 31 august 1868 s-a stins din viață Dimitrie Cazacovici, istoric, filozof și filolog aromân, membru fondator al Societății Academice Române, devenită ulterior Academia Română. Născut în 1790 în Metsovo, Grecia, Cazacovici a fost un susținător fervent al culturii românești și al identității aromâne, contribuind la consolidarea legăturilor culturale între români și aromâni.
1880 – Nașterea actorului Ștefan Braborescu
Pe 31 august 1880 s-a născut Ștefan Braborescu, actor, regizor și profesor român. A fost una dintre personalitățile care au promovat teatrul și literatura românească. În 1921, la Iași, a fondat revista Gândul nostru împreună cu personalități precum Sandu Teleajen, Ionel Teodoreanu și Aurelian Păunescu, publicație pe care istoricul Nicolae Iorga o descria drept „foarte modestă”, dar importantă pentru efervescența culturală a vremii.
1931 – Corneliu Zelea Codreanu, ales deputat
În anul 1931, Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat de Neamț, obținând peste 11.000 de voturi. A fost o perioadă tensionată în politica românească interbelică, marcată de ascensiunea mișcărilor extremiste și de fragmentarea partidelor tradiționale. Codreanu a revenit în Parlament și în 1932, fiind ales în județul Tutova.
1944 – Trupele sovietice intră în București
La 31 august 1944, trupele sovietice au intrat în București, în contextul celui de-al Doilea Război Mondial, marcând începutul influenței sovietice asupra României postbelice. Momentul a schimbat radical cursul istoriei românești, deschizând drumul către instaurarea regimului comunist.
1989 – Ziua Limbii Române: Sărbătoare a identității și demnității poporului român
Una dintre cele mai importante semnificații ale datei de 31 august este Ziua Limbii Române – o sărbătoare dedicată culturii, unității și identității naționale.
În 1989, Parlamentul Republicii Moldova (pe atunci Sovietul Suprem al RSS Moldovenești) a adoptat o lege istorică: limba română a fost recunoscută drept limbă oficială de stat, iar alfabetul latin a fost reintrodus. Această decizie a reprezentat un act de curaj și afirmare identitară într-o perioadă în care imperiul sovietic se afla în declin.
Începând din acel an, Ziua Limbii Române este celebrată anual la 31 august în Republica Moldova, sub numele Limba Noastră.
2013 – Consacrarea Zilei Limbii Române în România
În România, sărbătoarea a devenit oficială prin Legea nr. 53/2013, adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două împotrivă și cinci abțineri. Inițiativa legislativă a fost propusă în 2011 de senatorul Viorel Badea (PNL), alături de 166 de parlamentari din toate formațiunile politice.
Scopul legii este de a promova conștientizarea importanței limbii române ca element fundamental al identității și unității naționale. În expunerea de motive, inițiatorul afirma că „limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.
Modul de celebrare
Conform legii, Ziua Limbii Române este marcată prin:
- organizarea de manifestări culturale, educative și științifice;
- arborarea drapelului național și intonarea imnului României;
- folosirea stemei României de către instituțiile publice;
- activități culturale derulate de institutele culturale românești din străinătate.
Această zi este o sărbătoare a demnității naționale, a respectului față de limba maternă și a legăturii dintre românii de pretutindeni.
Ziua de 31 august reunește evenimente istorice semnificative, dar mai presus de toate, ea simbolizează puterea limbii române de a uni și de a dăinui prin timp. Sărbătorirea acestei zile în România și Republica Moldova reafirmă valorile comune, cultura și identitatea unui popor care își prețuiește rădăcinile și demnitatea.
