Calendar istoric: 6 octombrie
1408: Prima atestare documentară a orașelor Iași și Bacău.
1437: Conventul de la Cluj-Mănăștur adeverește o înțelegere între răsculați și nobili, în cursul Răscoalei de la Bobâlna.
1711: În Moldova începe instaurarea domniilor fanariote; primul domn fanariot din Moldova este Nicolae Mavrocordat.
1835: A-a născut Nicolae Popescu, pictor realist român.
1902: S-a născut Petre Țuțea, filosof, publicist, jurist, economist, eseist și politician român.
(n. 6 octombrie 1902,Boteni, Argeș, România – d. 3 decembrie 1991,[lBucurești, România) a fost un economist, eseist, filosof, jurist, politician și publicist român, militant naționalist, membru al Mișcării Legionare, antisemit, anticomunist, apoi comunist (Emil Cioran despre Țuțea: „Un marxist entuziast și mistic”) și victimă a regimului comunist din România
Gheorghe, anchetator penal de securitate, a redactat „Concluziile de învinuire” împotriva mai multor persoane, printre care și Petre Țuțea, învinuiți de săvârșirea infracțiunii p.p. de art. 209, pct. 1 C.P., prin modificarea art. 209, partea a III-a C.P., făcută prin Decretul nr. 469/1957 care „încă din anul 1948-1949 au inițiat și organizat […] organizația subversivă de tip fascisto-legionar denumită „Partidul Naționalist”, în frunte cu legionarii Ștefan Petre și Porsena Nicolae (fugiți de mult din țară), având drept scop răsturnarea prin violență a regimului democrat-popular din R.P.R. și instaurarea unui regim fascist.) Deși Țuțea nici măcar nu-i cunoscuse pe cei doi legionari, la proces s-a susținut că fusese deja desemnat de „conspirație” drept viitor șef de stat.)
Tribunalul l-a condamnat, prin Sentința nr. 241/20 decembrie 1957, pe Petre Țuțea, „în baza art. 209, pct. 2, lit. a C.P., modificat prin decretul 469/57”, la „10 (zece) ani închisoare corecțională și 5 (cinci) ani interdicție corecțională pentru uneltiri contra ordinii sociale.
Gheorghe, anchetator penal de securitate, a redactat „Concluziile de învinuire” împotriva mai multor persoane, printre care și Petre Țuțea, învinuiți de săvârșirea infracțiunii p.p. de art. 209, pct. 1 C.P., prin modificarea art. 209, partea a III-a C.P., făcută prin Decretul nr. 469/1957 care „încă din anul 1948-1949 au inițiat și organizat […] organizația subversivă de tip fascisto-legionar denumită „Partidul Naționalist”, în frunte cu legionarii Ștefan Petre și Porsena Nicolae (fugiți de mult din țară), având drept scop răsturnarea prin violență a regimului democrat-popular din R.P.R. și instaurarea unui regim fascist.[16]([10]) Deși Țuțea nici măcar nu-i cunoscuse pe cei doi legionari, la proces s-a susținut că fusese deja desemnat de „conspirație” drept viitor șef de stat.[17]([10])
Tribunalul l-a condamnat, prin Sentința nr. 241/20 decembrie 1957, pe Petre Țuțea, „în baza art. 209, pct. 2, lit. a C.P., modificat prin decretul 469/57”, la „10 (zece) ani închisoare corecțională și 5 (cinci) ani interdicție corecțională pentru uneltiri contra ordinii sociale.
sursa/preluare: wikipedia.org
Comments are closed.