1619: Martiriul lui Ștefan Pongrácz
La 7 septembrie 1619 a încetat din viață Ștefan Pongrácz, iezuit transilvănean, ucis la Cașovia în contextul conflictelor religioase din timpul Războiului de Treizeci de Ani.
A fost canonizat de Papa Ioan Paul al II-lea la 2 iulie 1995, fiind astăzi venerat ca sfânt martir al Bisericii Catolice.
1816: Nașterea lui Lascăr Rosetti
În această zi s-a născut Lascăr Rosetti, om politic român și ministru în guvernul lui Vasile Sturdza de la Iași. Provenit dintr-o familie boierească, fiind al treilea fiu al hatmanului Răducanu Roset și al Eufrosinei Manu, Rosetti a contribuit la consolidarea administrației moderne a Moldovei în secolul al XIX-lea.
1850: Constantin I. Istrati – savant și academician
La 7 septembrie 1850 s-a născut Constantin I. Istrati, chimist, medic și academician român. A fost membru titular al Academiei Române din 1899 și președinte al acesteia între anii 1913–1916. Activitatea sa științifică a avut o mare contribuție la dezvoltarea chimiei medicale românești.
1880: Moartea lui Manolache Costache Epureanu
În 1880 încetează din viață Manolache Costache Epureanu, politician conservator, fost prim-ministru al României în două mandate: în 1870 și 1876. A fost una dintre figurile centrale ale perioadei de după Mica Unire, contribuind la fondarea Partidului Național Liberal în 1875.
1912: Nașterea Marianei Drăgescu – eroina cerului românesc
Tinerețea și începuturile carierei
Născută la 7 septembrie 1912, Mariana Drăgescu este una dintre cele mai remarcabile figuri feminine din istoria aviației române. A fost membră a Escadrilei Albe, unitatea aeriană sanitară formată exclusiv din femei, care a activat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
După intrarea României în război, în 1941, escadrila dispunea doar de trei avioane sanitare de tip RWD-13S, pilotate de Nadia Russo, Mariana Drăgescu și Virginia Thomas. Drăgescu a primit aeronava cu numărul 2, fiind trimisă în prima campanie de la Odessa.
Misiunile din timpul războiului
În timpul Bătăliei de la Odessa (1941), Mariana Drăgescu a efectuat zboruri periculoase pentru evacuarea răniților, fiind decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cruce de Aur.
În 1942, a participat la Bătălia de la Stalingrad, când Escadrila Albă a devenit Escadrila 108 Transport Ușor, cu baza la Kotelnikovo și Plodovitoe.
Pentru curajul demonstrat, a fost decorată cu Ordinul Vulturul German, clasa a III-a, și a apărut alături de colegele sale în revistele germane Hamburger Illustrierte și Berliner Illustrierte Zeitung, care au consacrat articole despre femeile aviatoare din România.
În 1943, Mariana Drăgescu a participat la campania din Crimeea, având baza la Simferopol, continuând să transporte răniți din zonele de luptă.
Ultimii ani de război și perioada postbelică
După desființarea escadrilei în 1944, Mariana Drăgescu a rămas activă ca pilot de legătură în cadrul Escadrilei 113 Legătură. A luptat până la sfârșitul războiului, participând inclusiv la campania din Slovacia (1944–1945), fiind decorată cu o baretă la Ordinul Virtutea Aeronautică.
După război, între 1945–1949, a fost încadrată la Aviația Civilă Băneasa, însă regimul comunist a marginalizat-o, considerând-o suspectă din cauza participării la campania antisovietică. În 1955 a fost scoasă din aviație și a lucrat ulterior ca dactilografă până la pensionare.
Curajul și devotamentul ei au făcut din Mariana Drăgescu un simbol al eroismului feminin românesc, fiind singura aviatoare care a zburat de la începutul până la sfârșitul războiului, atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei naziste.
1931: Nicolae Titulescu – un caz unic în Liga Națiunilor
La 7 septembrie 1931, Nicolae Titulescu a fost reales președinte al Adunării Societății Națiunilor, fiind singurul diplomat din istoria Ligii care a obținut această onoare de două ori consecutiv.
1939: România își declară neutralitatea
În contextul izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a declarat neutră la 7 septembrie 1939, permițând totuși tranzitul materialului de război destinat Poloniei.
1940: Tratatul de la Craiova
Prin Tratatul de la Craiova, semnat la 7 septembrie 1940, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul – județele Durostor și Caliacra. Acest act a marcat una dintre cele mai dureroase pierderi teritoriale din istoria modernă a țării.
Comentariile sunt închise.