8 februarie 1859: Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române

HTML Image as link

1796 – Înființarea Consulatului general francez la București

În anul 1796, la București a fost înființat un Consulat general francez, marcând începutul unei relații diplomatice tot mai strânse între Franța și Țările Române. Acest pas a deschis calea influențelor culturale și politice franceze în spațiul românesc, consolidând legătura cu Occidentul într-o perioadă de transformări majore în Europa.

1856 – Desființarea robiei în Țara Românească

Domnitorul Barbu Știrbei a decretat în 1856 desființarea robiei, un pas esențial către modernizarea societății românești. Această măsură a pus capăt unei practici vechi de secole, oferind libertate romilor și deschizând un nou capitol în istoria drepturilor omului în spațiul românesc.

1859 – Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București

Contextul istoric

După dubla sa alegere ca domn al Moldovei și al Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza a intrat triumfal în București la 8 februarie 1859. Acest moment a reprezentat concretizarea visului de unire a Principatelor Române – o etapă fundamentală în drumul spre formarea României moderne.

Evenimentul

Domnitorul a intrat în capitală prin zona Băneasa, fiind primit cu pâine și sare și aclamat de peste 100.000 de oameni. Atmosfera de entuziasm popular reflecta dorința de unitate și speranța într-o nouă eră de stabilitate și reforme.

Jurământul domnitorului

După întâmpinarea sa de către Mitropolitul Nifon al Valahiei în Catedrala Mitropolitană din București, Cuza s-a închinat în fața Sfântului Altar, apoi a rostit solemn jurământul care avea să rămână în istorie:

„Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!”

Semnificația istorică

Această zi a consfințit Unirea Principatelor Române, iar Cuza a devenit simbolul începutului statului român modern. Reformele sale ulterioare – administrative, agrare, educaționale și juridice – au pus bazele consolidării României ca națiune europeană independentă.

1899 – Nașterea lui Theodor V. Ionescu

În 1899 s-a născut Theodor V. Ionescu, fizician, inventator și profesor universitar la Iași și București. Membru titular al Academiei Române, Ionescu a avut contribuții notabile în fizica plasmei, ionosferă și mecanisme cuantice. Activitatea sa științifică a consolidat reputația României în domeniul cercetării și inovării.

1916 – Nașterea curentului Dada la Zürich

La 8 februarie 1916, în Cafeneaua Cabaret Voltaire din Zürich, scriitorul român Tristan Tzara a pus bazele curentului de avangardă Dadaismul. Această mișcare a revoluționat arta și literatura mondială, respingând convențiile estetice tradiționale și deschizând calea pentru expresionism și suprarealism.

1941 – Testamentul lui Iuliu Maniu

În plină perioadă tulbure a celui de-al Doilea Război Mondial, Iuliu Maniu redactează testamentul său politic, reafirmând principiile de moralitate, democrație și devotament față de poporul român. Documentul rămâne o mărturie a integrității sale și a luptelor pentru valorile democratice.

1946 – Observațiile României la Tratatul de pace

La 8 februarie 1946, guvernul român a dat publicității o notă oficială privind obiecțiile la Tratatul de pace de după război. În document se exprima regretul că nu a fost recunoscut statutul de cobeligeranță al României, deși aceasta contribuise la eliberarea teritoriului național alături de Aliați.

1983 – Moartea generalului parașutist Grigore Baștan

În 1983 s-a stins din viață Grigore Baștan, primul general parașutist român. A participat la luptele din 1944 și a contribuit esențial la reorganizarea trupelor de parașutiști militari. În 1970, a stabilit un record național printr-un salt de la 10.000 de metri, cu o cădere liberă de 7.000 m. A rămas un simbol al curajului și inovației militare românești.