Calendar istoric: 13 DECEMBRIE
1524: Este confirmat la Istanbul, ca domn al Țării Românești, Radu de la Afumați (1522–1529), în urma victoriilor obținute de domnitorul român în perioada 1522–1524.
1693: A încetat din viață Mitropolitul Dosoftei, cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător. (n. 1624). A fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților.
1833: S-a născut Petre S. Aurelian, om politic român, membru și președinte al Academiei Române (d. 1909). A fost un economist, agronom, om politic român, membru titular din 1871 al Academiei Române și președinte al acesteia între anii 1901 – 1904. Petre S. Aurelian a fost, de asemenea, cel de-al nouǎsprezecelea prim-ministru al României în perioada 2 decembrie 1896 – 12 aprilie 1897.
1863: Guvernul Kogălniceanu votează legea secularizării averilor mânăstirești, deziderat al Revoluției de la 1848.
1886: S-a născut Nae Leonard, tenor român (d. 1928). A fost un tenor, supranumit „Prințul operetei”. Fiul mecanicului de locomotivă gălățean Constantin Nae și al Carolinei Schäffer, soția maistrului său. La Galați există Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”.
1912: A încetat din viață Grigore Mithridate Buiucliu, jurist și om politic român (n. 1840). Membru al Junimii din 1866, a tradus diverse lucrări din limba armeană. Interesat de istoria și cultura armeană, și-a constituit o bibliotecă importantă cu lucrări în diferite limbi, bibliotecă pe care, nefiind căsătorit și neavând urmași direcți, o lasă prin testament Academiei Române, ca dealtfel și majoritatea averii sale, evaluată la aproximativ 1 milion de lei. Din veniturile aduse de această moștenire a fost constituit „Fondul Grigore Buiucliu”, o parte contribuind la crearea unei burse pentru studiul limbilor orientale.
1921: Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu.
1955: A încetat din viață Alexandru Proca, fizician român, membru de onoare (1990) al Academiei Române (n. 1897). A fost un fizician român, naturalizat francez, membru post-mortem al Academiei Române. În același timp cu japonezul Hideki Yukawa, dar independent de acesta, a pus bazele studiului asupra forțelor nucleare.
1983: A încetat din viață Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (n. 1933)
Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder.
Se presupune că a fost nominalizat de Academia Suedeză la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorn. Laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis. De obicei, sunt nominalizați într-un singur an, în etapa finală, trei sau patru scriitori, dar nu se cunoaște acest lucru decât după desecretizarea voturilor, care este dezvăluită după 50 de ani. Deci nu știm dacă Nichita Stănescu a fost nominalizat la premiul Nobel sau doar propus, cum sunt, de altfel, mulți scriitori.
- 1964 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii O viziune a sentimentelor
- 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii Necuvintele
- 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de eseuri Cartea de recitire
- 1975 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru antologia de poezie “Starea poeziei” (selecție de autor)
- 1975 Premiul Internațional „Gottfried von Herder”
- 1978 Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul de poezii Epica Magna
- 1982 Premiul „Cununa de Aur” al Festivalului internațional Serile de Poezie de la Struga (Macedonia iugoslavă)
1990: A fost înființat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin Legea nr. 39/13.12.1990. Scopul declarat al acestei instituții este: „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”.
2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.
sursa/preluare: wikipedia.org
Comments are closed.