Calendar Istoric – 12 ianuarie
1483 – O alianță moldo-moscovită
În 1483 are loc căsătoria Olenei, fiica domnitorului Ștefan cel Mare al Moldovei, cu Ivan, fiul și moștenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea. Acest mariaj simboliza o alianță politică importantă între Moldova și Moscovia, menită să întărească poziția diplomatică a domnitorului moldovean în contextul rivalităților dintre Polonia, Ungaria și Imperiul Otoman.
1808 – Nașterea lui Christian Tell
La 12 ianuarie 1808 se naște la Brașov Christian Tell, viitor general și om politic român, participant la Revoluția de la 1848.
Educația sa la Colegiul Sfântul Sava din București, sub îndrumarea lui Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu, i-a format spiritul patriotic. În 1843, alături de Ion Ghica și Nicolae Bălcescu, a întemeiat societatea secretă Frăția, nucleul revoluționarilor de la 1848. Mai târziu, Tell a sprijinit alegerea deputaților masoni în Divanul ad-hoc, contribuind la mișcarea unionistă.
1857 – Nașterea lui Sabba Ștefănescu
În aceeași zi, 12 ianuarie 1857, se naște Sabba Ștefănescu, reputat geolog și paleontolog român, profesor la Universitatea din București și membru corespondent al Academiei Române. Contribuțiile sale la studiul fbormațiunilor fosilifere din România au fost esențiale pentru dezvoltarea paleontologiei românești.
1878 – Războiul de Independență: Cucerirea Smârdanului
Ziua de 12 ianuarie 1878 (stil vechi) rămâne una dintre cele mai importante din istoria României moderne. În cadrul Războiului de Independență, trupele române au declanșat atacul asupra satului Smârdan, un punct strategic în sistemul de apărare al Cetății Vidin, aflată în Imperiul Otoman.
Lupta s-a desfășurat în zilele de 12/24 ianuarie 1878, în sangeacul Vidin, vilaietul Dunării – teritoriu care aparține astăzi Bulgariei. Acțiunea militară a fost condusă cu eroism de armata română, care a avut misiunea de a cuceri linia fortificată exterioară a Vidinului, izolând garnizoana otomană de liniile sale de comunicații.
În prima zi, trupele române au reușit să ocupe Smârdanul și Inova, continuând cu puncte strategice precum Tatargik, Rupcea și Rainovcea. În următoarele zile, în ciuda ceții dense care a împiedicat atacul asupra Novoselului, armata română s-a consolidat pe poziții, respingând contraatacurile otomane și extinzându-și controlul până la Capitonovcea, Kerimberg, Ceiselo și Kutova.
Victoria de la Smârdan a fost decisivă pentru succesul campaniei de la Vidin. Aceasta a permis artileriei române să se amplaseze avantajos, pregătind astfel capitularea definitivă a fortăreței otomane.
Evenimentul a intrat adânc în conștiința națională românească. Pictorul Nicolae Grigorescu a imortalizat eroismul soldaților în celebra lucrare „Atacul de la Smârdan”, devenită simbol al curajului și al sacrificiului din timpul Războiului de Independență.
1880 – Recunoașterea independenței României
La doi ani după luptele de la Vidin, pe 12 ianuarie 1880, Olanda recunoaște oficial independența României, consolidând astfel statutul diplomatic al țării în Europa.
1884 – Moartea lui Barbu Bălcescu
La 12 ianuarie 1884 se stinge din viață Barbu Bălcescu, avocat și revoluționar român, fratele mai mic al lui Nicolae Bălcescu, participant activ la mișcarea revoluționară de la 1848.
1885 – Moartea generalului Gheorghe Slăniceanu
În 1885 încetează din viață Gheorghe Slăniceanu, general român născut în 1835, care a avut un rol important în modernizarea armatei române din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
1932 – Premiera filmului „Chemarea dragostei”
În 1932 are loc premiera filmului „Chemarea dragostei”, o dramă românească ce prezintă destinul tragic al unei fete de la țară seduse și abandonate. Coloana sonoră a fost completată de interpretările celebrului Zavaidoc, aducând o notă autentică filmului.
1939 – Moartea Haricleei Darclée
Tot la 12 ianuarie, în 1939, moare Hariclea Darclée, celebra soprană română, prima interpretă a rolului Floria Tosca în opera „Tosca” de Giacomo Puccini, a cărei premieră a avut loc la Roma, în 1900.
1990 – Doliu național și tensiuni politice
Ziua de 12 ianuarie 1990 a fost declarată zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției din decembrie 1989.
Tot atunci, la București a avut loc un miting în care s-a cerut reintroducerea pedepsei capitale. În contextul protestului, Dumitru Mazilu a încercat fără succes să preia conducerea Consiliului FSN de la Ion Iliescu, marcând începutul unor tensiuni politice postrevoluționare.
Data de 12 ianuarie concentrează evenimente semnificative din istoria României – de la alianțe medievale și momente culturale remarcabile până la victoria eroică de la Smârdan, simbol al luptei pentru independență și demnitate națională.
sursa foto: Atacul de la Smârdan, în viziunea pictorului Nicolae Grigorescu
1889 – Nașterea poetului Artur Enășescu.
Tot pe 19 ianuarie 1889, s-a născut poetul Artur Enășescu, redactor, publicist și participant activ la viața culturală a începutului de secol XX. În 1914, acesta lucra la ziarul Epoca, iar în timpul Primului Război Mondial s-a aflat pe front, publicând articole și amintiri de război.
Versurile sale au apărut în reviste precum Junimea Moldovei de Nord, Luceafărul, Răsăritul din Chișinău sau Cuvântul liber din București. În anul 1927, Enășescu a fost distins de Societatea Scriitorilor Români cu premiul Ion Pavelescu pentru sonetul Afrodita.
