Calendar istoric: 16 DECEMBRIE
1554: Wilno (Polonia): Este parafat „Tratatul de alianţă şi de pace eternă” între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei şi Sigismund al II-lea August, regele Poloniei.
1848: Adunarea fruntaşilor români transilvăneni la Sibiu, unde se adoptă o petiţie naţională prin care se protestează împotriva „unirii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria, hotarâtă în martie 1848.
1860: S-a născut Ioan Dragalina, general român, a fost un general român, care a murit eroic în luptele din Valea Jiului în Primul Război Mondial.
1878: S-a născut Nicolae Bănescu, a fost un istoric român, membru titular al Academiei Române.
Aria sa de interes a privit studiile bizantine, aducând contribuții importante legate de formațiunile politice dintre Dunăre și Marea Neagră de la finalul secolul al XI-lea. În aceeași direcție de cercetare se încadrează și studiile privind istoria ducatelor Paristrionului și Bulgariei. Cunoștințele de limbă greacă i-au permis, printre altele, cercetarea și editarea unui mare număr de texte bizantine și poeme populare grecești. Fără îndoială că, prin activitatea sa erudită Nicolae Bănescu a rămas o personalitate marcantă a istoriografiei românești, cu importante contribuții și în planul istoriografiei universale.
1884: S-a născut Ion N. Angelescu, economist, profesor universitar şi om politic român (d. 1930).
1891: A încetat din viață Ion Ionescu de la Brad, revoluţionar paşoptist român, întemeietorul ştiinţei agricole româneşti, membru de onoare al Academiei Române (n. 1818).
A fost un revoluționar pașoptist român, întemeietorul științei agricole românești, membru de onoare al Academiei Române. În cursul vieții a activat ca agronom, economist, savant și scriitor; printre personalitățile secolului al XIX-lea care au militat cu energie și devotament patriotic pentru propășirea poporului român, numele lui Ion Ionescu de la Brad se află la loc de cinste.
1894: A încetat din viață Alexandru Orăscu, arhitect, inginer, matematician (n. 1817)
1910: Are loc, la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacţie, inventat şi pilotat de Henri Coandă.
La 16 decembrie 1910, tânărul Coandă îşi scotea aparatul de zbor pe terenul militar de la Issy-les-Moulineaux, de lângă Paris, pentru un test. Într-o scrisoare trimisă inginerului şi istoricului de aviaţie braşovean Constantin Gheorghiu, în anul 1956, Henri Coandă îi povestea cum s-a înălţat avionul aproape fără să-şi dea seama şi cum era cât pe-aci să încheie socotelile cu viaţa:„… am vrut să fac o încercare şi atunci nu era nimeni să ne înveţe, trebuia să învăţăm singuri. Am spus lui Breguet şi lui Gabriel Voisant care erau cu mine:«uite, am să încerc pe teren să mă plimb puţin». Am început. M-am aşezat în mijlocul aparatului şi atunci flăcările care ieşeau din amândouă părţile la cele două tubulări de reacţie erau aşa de puternice încât temperatura o simţeam foarte tare.
Atunci am decis să acopăr aceste flăcări, atât dedesubt, cât şi deasupra cu două plăci de mică şi am ieşit pe teren din nou. Atuncea s-a petrecut ceva extraordinar. Flăcările jeturilor, în loc să iasă direct, au început să se abată, să vină contra fuselajului. Or, fuselajul era din lemn şi eu eram în mijloc şi mi-era foarte frică. Atunci m-am ocupat numai să reduc încetul cu încetul flăcările şi să le aduc înapoi în partea unde era amianta şi nu mi-am dat seama deloc de ce se petrecea în jurul meu. Am ridicat capul, am văzut că nu mai eram fixat de pământ, dar în acelaşi timp am văzut zidurile Parisului, că Parisul în vremea aceea avea ziduri de jur împrejur. Vedeam zidurile Parisului venind cu viteză enormă spre mine. Şi atunci mi-a fost aşa de frică de am tras de volanele de pilotaj şi am plecat în sus. Cu toate că aveam o fantă, totuşi am pierdut viteză şi am alunecat şi aparatul a căzut şi a ars. Noroc că în acel timp nu aveam centură şi nici capotaj, aşa că am fost aruncat afară şi aparatul a ars. Aşa s-a terminat primul zbor al primului aparat cu reacţie“.
Abia după efectuarea unor studii aprofundate, care au durat peste două decenii, cele întâmplate cu prilejul acestei încercări au fost materializate în ceea ce a intrat în istoria ştiinţei şi tehnicii sub numele de „Efectul Coandă“, cu numeroase aplicaţii în domeniul hidrodinamicii şi al aerodinamicii.
1918: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918-1921 s–au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pamânt ce au fost împărţite ţăranilor, modificându–se astfel structura proprietăţii în noua Românie).
1938: Este înfiinţat partidul Frontul Renaşterii Naţionale, sub conducerea regelui Carol al II-lea. După alegerile din iunie 1939, câştigate de FRN, devenit partid unic, un decret-lege cerea tuturor deputaţilor şi senatorilor să poarte uniforma FRN şi să presteze juramânt de credinţă regelui.
1943: A încetat din viață Nicolae Ghica-Budeşti, arhitect, unul dintre promotorii stilului neoromanesc în arhitectură (n. 1869)
1945: Conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA şi Marii Britanii. În privinţa României, Conferinţa hotărăşte recunoaşterea guvernului condus de Petru Groza, dar cere includerea câte unui reprezentant al PNL şi PNŢ precum şi organizarea de alegeri libere.
sursa/preluare: wikipedia.org, historia.ro
Comments are closed.