HTML Image as link
Qries
14 septembrie 1895: Inaugurarea Podului Cernavodă, construit de Anghel Saligny, inginerul care a contribuit decisiv la modernizarea şi dezvoltarea ţării

14 septembrie 1895: Inaugurarea Podului Cernavodă, construit de Anghel Saligny, inginerul care a contribuit decisiv la modernizarea şi dezvoltarea ţării

1848 – Nașterea lui Adolf Albin

HTML Image as link
Qries

La 14 septembrie 1848 s-a născut Adolf Albin, șahist româno-austriac, cunoscut pentru „contragambitul Albin”, o deschidere notorie în istoria șahului mondial. Albin a fost, de asemenea, autorul primei cărți de șah scrise în limba română, contribuind decisiv la popularizarea acestui sport intelectual în spațiul românesc.


1887 – Dublă aniversare: George Breazul și Simion Stoilov

În aceeași zi, anul 1887 a adus pe lume două mari personalități ale culturii și științei românești:

  • George Breazul, muzicolog, profesor și folclorist, a contribuit la dezvoltarea cercetării muzicale românești și la promovarea tradițiilor populare.
  • Simion Stoilov, matematician remarcabil, este fondatorul școlii românești de analiză complexă. A fost profesor la Universitatea din București și membru al Academiei Române, recunoscut pentru teoria topologică a funcțiilor analitice. În semn de recunoștință, o stradă din Craiova îi poartă numele.

1895 – Podul Anghel Saligny de la Cernavodă: un simbol al ingineriei românești

Unul dintre cele mai importante momente din istoria tehnicii românești a fost inaugurarea podului peste Dunăre între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny.

Construcția și caracteristicile tehnice

Lucrările s-au desfășurat între 1890 și 1895, rezultând la final cel mai lung pod din Europa Continentală (4.088 m) și al treilea din lume. Cu rampele de acces, complexul atingea o lungime totală de 4.087,95 metri, reprezentând o realizare tehnică de excepție pentru acea vreme.

Deschiderea centrală de 190 metri era cea mai mare din Europa, iar construcția s-a realizat fără schele, o inovație tehnologică pentru secolul al XIX-lea. Costul total al lucrărilor, incluzând liniile de cale ferată și stațiile, s-a ridicat la 35 milioane lei aur.

Monumentul eroilor și detalii artistice

La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, s-a ridicat un monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Lucrarea i-a aparținut sculptorului francez Léon Pilet, fiind parțial finanțată de ambasada Franței, ca omagiu adus regelui Carol I.

Inaugurarea și testul de rezistență

Inaugurarea oficială a avut loc la 15/26 septembrie 1895, în prezența Regelui Carol I. Testul de rezistență a fost unul spectaculos: un convoi format din 15 locomotive a traversat podul cu viteza de 80 km/h. După finalizarea lucrărilor, s-a bătut un nit de argint, iar actul inaugurării a fost zidit în structura podului.

Anghel Saligny a rămas sub pod, într-o șalupă, în timpul testului, pentru a-și arăta încrederea în rezistența construcției – un gest simbolic ce a intrat în istorie.
Astăzi, podul poartă numele său – Podul Anghel Saligny – și reprezintă un simbol al maturității inginerești românești.


1928 – Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman

Pe 14 septembrie 1928 a fost inaugurată Crucea Eroilor Neamului, cunoscută și ca Crucea de pe Caraiman, în cinstea eroilor ceferiști căzuți în Primul Război Mondial.

Monumentul, amplasat la altitudinea de 2291 metri, este unic în lume prin poziționarea sa și prin dimensiunile impresionante: 28 metri înălțime și brațe de 7 metri. Structura metalică, realizată din oțel produs la Uzinele și Domeniile Reșița, a fost ridicată din inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I.

În 2013, Guinness World Records a desemnat monumentul drept cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, un simbol național al curajului și credinței.


1996 – Restaurarea Coloanei fără sfârșit

La Târgu Jiu, pe 14 septembrie 1996, a început oficial procesul de dezasamblare a „Coloanei fără sfârșit” realizate de Constantin Brâncuși. Evenimentul s-a desfășurat sub egida „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși” și a marcat un moment important în conservarea patrimoniului cultural românesc.


2008 – Moartea actorului Ștefan Iordache

Pe 14 septembrie 2008 s-a stins din viață marele actor Ștefan Iordache, la Viena, la vârsta de 66 de ani. A fost unul dintre cei mai respectați actori de teatru și film din România, interpretând roluri memorabile în „Hamlet”, „Richard al III-lea” sau „Titus Andronicus”.

Absolvent al IATC, Iordache a jucat aproape cinci decenii pe scenele românești și a avut o colaborare constantă cu Teatrul Național Radiofonic și Televiziunea Română. A fost căsătorit cu Mihaela Tonitza-Iordache, nepoata pictorului Nicolae Tonitza. Actorul a fost înmormântat cu onoruri militare în comuna Gruiu.


Data de 14 septembrie reunește evenimente definitorii pentru cultura, știința și identitatea națională românească. De la marile realizări inginerești ale lui Anghel Saligny, la simbolul eroismului de pe Caraiman și până la moștenirea artistică lăsată de Ștefan Iordache, această zi rămâne o filă de aur în istoria României.

HTML Image as link
Qries
Scroll to Top