1857 – Nașterea presei moderne românești
La 5 decembrie 1857, apare la București gazeta politică și literară „Naționalul”, una dintre primele publicații românești care promovează ideile liberale și naționale. Aceasta a reprezentat un pas important în dezvoltarea presei și a conștiinței publice moderne, contribuind la formarea opiniei naționale în epoca premergătoare Unirii Principatelor.
1864 – Reforma educației sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă la 5 decembrie 1864 Legea instrucțiunii publice, prima lege prin care învățământul românesc este organizat unitar. În baza acestei legi, învățământul primar devine gratuit și obligatoriu, durata studiilor fiind stabilită clar:
- 4 ani pentru învățământul primar,
- 7 ani pentru cel secundar,
- 3 ani pentru studiile universitare.
Această lege a pus bazele educației moderne în România.
1940 – Context politic tensionat
Într-o scrisoare trimisă lui Ion Antonescu, liderul liberal Constantin I.C. Brătianu îi cerea să pună capăt dezordinii provocate de legionari. România se afla atunci într-o stare de instabilitate gravă, amenințând chiar independența națională.
1941 – România în război
În contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, la 5 decembrie 1941, Marea Britanie declară război Finlandei, Ungariei și României. Decizia plasează țara noastră într-un conflict deschis cu Aliații, în urma alianței României cu Germania nazistă.
2013 – Limba română recunoscută oficial în Republica Moldova
Curtea Constituțională a Republicii Moldova decide că textul Declarației de Independență prevalează asupra Constituției. Prin urmare, termenul „limba română” este consacrat ca limbă oficială a statului, înlocuind denumirea de „limbă moldovenească”. Decizia a reprezentat un moment de cotitură în istoria limbii și identității naționale din Republica Moldova.
2017 – Trecerea la cele veșnice a Regelui Mihai I al României
La 5 decembrie 2017, se stinge din viață Regele Mihai I al României, la vârsta de 96 de ani, la Aubonne, Elveția. Ultimul suveran al României a fost un simbol al onoarei, curajului și credinței în valorile naționale.
Trupul său neînsuflețit a fost adus în țară pe 13 decembrie, iar funeraliile regale au avut loc pe 16 decembrie, în București. Regele Mihai I a fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, alături de soția sa, Regina Ana. În memoria sa, autoritățile au declarat trei zile de doliu național (14–16 decembrie 2017).
Viața și destinul Regelui Mihai I
Copilăria și primele responsabilități regale
Născut la 25 octombrie 1921 la Sinaia, Regele Mihai a fost botezat în onoarea lui Mihai Viteazul. De mic, s-a remarcat prin disciplină și educație solidă. La doar șase ani, după renunțarea tatălui său, Principele Carol, micul Mihai a devenit rege (1927–1930), într-o perioadă dificilă pentru România interbelică.
După revenirea lui Carol al II-lea la tron, Mihai primește titlul de Mare Voievod de Alba Iulia și urmează o educație militară riguroasă. În 1937, reprezintă România la încoronarea Regelui George al VI-lea și participă la vizite diplomatice importante în Europa.
Revenirea pe tron și contextul războiului
În 1940, după abdicarea tatălui său, Mihai I urcă din nou pe tron, într-o Românie aflată în pragul dezastrului teritorial. Sub regimul mareșalului Antonescu, țara intră în război de partea Axei, în ciuda opoziției tânărului suveran.
Conștient de pericolul care amenința România, Regele Mihai I a luat o decizie istorică: la 23 august 1944, a ordonat arestarea lui Ion Antonescu și a anunțat la Radio România întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Gestul său a scurtat războiul cu aproximativ șase luni și a salvat zeci de mii de vieți.
Pentru acest act de curaj, Regele Mihai I a fost decorat cu „Legiunea de Merit” (SUA) și „Ordinul Victoria” (URSS), recunoaștere internațională a rolului său decisiv.
Abdicarea forțată și exilul
După război, presiunile comuniste s-au accentuat. Guvernul condus de Petru Groza l-a obligat pe Rege să accepte alegeri falsificate și, în final, la 30 decembrie 1947, să abdice sub amenințarea armei.
Exilat în Occident, Mihai I a continuat să militeze pentru libertatea României. A fondat Comitetul Național Român, a susținut cauzele democratice și a promovat imaginea României în fața marilor puteri.
Revenirea în țară și recunoașterea finală
După căderea comunismului, Regele Mihai a revenit în România și a redevenit o figură respectată. Prin eleganța și modestia sa, a contribuit la consolidarea imaginii României în procesul de aderare la NATO și Uniunea Europeană.
În 1997, și-a desemnat fiica, Principesa Margareta, drept succesoare, asigurând continuitatea Casei Regale a României.
Data de 5 decembrie are o puternică rezonanță istorică pentru România. Este ziua care ne amintește nu doar de faptele culturale și politice din trecut, ci mai ales de figura luminoasă a Regelui Mihai I, un monarh care a pus interesul național mai presus de propria viață și domnie.
Memoria sa rămâne un simbol al demnității, credinței și curajului românesc.
Comentariile sunt închise.